Direcţia care trebuia să-i bage în sperieţi pe cei cu averi mari (după ce i-a amenințat că le găsește banii neimpozitaţi) are o activitate anemică. Din 2015, această direcție a ANAF a luat în vizor aproape 300.000 de români, dar a găsit, până acum, cu bani negri, doar 79 de cetățeni. Pe aceștia i-a pus să plătească aproximativ zece milioane de euro, din care a încasat efectiv numai 1,1 milioane de euro.
În acelaşi timp, cei 64 de inspectori ai acestei direcţii cu activitate asemănătoare vestitului IRS (Internal Revenue Service, Fiscul american), încasează anual venituri brute de 1 milion de euro. RL vă prezintă, în premieră, numele unora dintre cei prinşi cu ocaua mică: patronul uneia dintre cele mai cunoscute echipe de fotbal din România, un fost fotomodel, soţia unui fost viceprimar de oraş din Muntenia, un asociat al Elenei Udrea şi o săteancă din Suceava care s-a plâns judecătorilor că i-au fost impozitate, ilegal, darurile de nuntă.
17 plângeri penale depuse de ANAF
În lupta pentru combaterea evaziunii fiscale, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a creat o structură specializată care a început să funcţioneze în urmă cu doi ani – Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice cu Risc Fiscal. În acest moment, Direcţia are opt servicii regionale (Bucureşti, Ploieşti, Galaţi, Iaşi, Braşov, Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara), venitul mediu brut al unui inspector fiind de 5.900 lei lunar. O reglementare internă a Direcţiei prevede ca un inspector să lucreze concomitent, în medie, la cinci dosare.
Ce presupune lucrul într-un dosar? Practic, compararea sumelor cheltuite de o persoană cu cele încasate. O verificare laborioasă în care, la sfârşitul investigaţiei, cel cercetat este chemat să aducă acte doveditoare. În cazul în care justificările nu-i conving pe cei de la ANAF, se calculează suma pe care contribuabilul trebuie să o achite la buget, plus penalităţi, pentru diferenţă. După caz, se depune şi o plângere penală. În 17 dintre cele 79 de situaţii în care români au fost prinşi în neregulă, Fiscul s-a adresat procurorilor.
După prima filtrare, au rămas 300.000 de români
Într-un document de prezentare a activităţii Direcţiei se precizează că există mai multe filtre pentru identificarea persoanelor care ajung să fie verificate de inspectori. Iniţial, au fost luaţi în vizor cei care au împrumutat firme cu mai mult de 200.000 lei, care au cumpărat case sau bunuri cu valori de peste 70.000 euro, deţinătorii de depozite anuale mai mari de 150.000 lei şi cumpărătorii de maşini cu preţuri mai mari de 25.000 euro. Astfel, grupul cu risc a fost stabilit la aproape 300.000 de persoane cărora li s-au verificat veniturile din perioada 2011-2013, ţinându-se cont, eventual, şi de cele anterioare.
Luați la mână, cei 300.000 au devenit 8.000
S-au cumulat veniturile declarate cu sursele de fonduri neimpozabile şi s-au găsit circa 133.000 de români cu diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai mică de 50.000 de lei, între veniturile estimate şi cele declarate. Din aceştia, doar aproape 6.000 au prezentat „risc fiscal” (nu au declarat peste un milion de lei, au cumpărat proprietăţi de circa 150.000 euro sau maşini de minimum 75.000 euro). Aproape 1.200 au scăpat datorită rudelor bogate, iar restul de circa 4.800, plus 3.200 de rude „picate prin derivaţie” în veri-ficările anterioare formează cei aproape 8.000 de români care au fost sau urmează să fie luaţi la puricat de Fisc.
Prima tranșă de -“nefiscalizați”: 79 de cetățeni
345 de dosare au intrat deja în vizorul inspectorilor. 41 de persoane au scăpat după ce s-a constatat că încadrarea în eşantionul de risc a fost eronată, 19 dosare sunt în lucru pe aceeaşi suspiciune, iar în 285 de dosare s-au pornit, în mod efectiv, verificări. Rezultatele: 17 au primit „achitare”, 79 au fost decizii de impunere, 189 de investigaţii fiind în curs. Pentru cei 79 s-a identificat, în total, o sumă nedeclarată de 161,8 milioane de lei pentru care s-au stabilit impozite şi penalităţi de 43,2 milioane lei. Din această sumă s-au încasat, prin plată voluntară, puţin peste cinci milioane de lei. Peste 40% dintre „vinovaţi” au contestat deciziile de impunere la instanţe.
Un nemțean, 10% din impozitele celor 79
Fruntaşul pe ţară la sume nedeclarate este, conform ANAF, din Neamţ și a fost pus la plata a 4,3 milioane lei, circa 10% din tot ce a stabilit Direcţia că trebuie plătit suplimentar până în acest moment. În acest caz s-a întocmit şi o plângere penală.
În unele situaţii, pentru confruntarea documentelor şi justificarea sumelor, Fiscul a cerut solicitări de informaţii din mai multe ţări: Belgia, Italia, Franţa, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Ucraina, Cipru, Austria, Germania, Serbia, Turcia, Olanda, Republica Moldova, SUA, Canada şi Liban.
Clasament. Hunedoara, lider la sărăcie şi evaziune
Pe judeţe, cei mai mulţi restanţieri se află în Ilfov – 7 și trebuie să achite, împreună, 5,4 milioane lei. „Bine” mai stau Hunedoara – 6, municipiul Bucureşti şi Ialomiţa – câte 5 – şi Dolj – 4. În ceea ce priveşte suma totală pe judeţ, în afară de bucureşteni şi nemţeni (unde un contribuabil are de achitat 4,3 milioane lei din cele 4,6 milioane lei ale celor trei persoane identificate de ANAF ca neavând justificări pentru venituri), sume mari mai sunt raportate pentru Bihor (6,2 milioane lei/două persoane) și Brăila (3,2 milioane lei/trei persoane). Cei mai cinstiţi, până la acest moment, par vrâncenii: un singur evazionist, care trebuie să achite aproape 36.000 lei. Dacă restanţierii nu plătesc, li se pune sechestru pe bunuri, care sunt scoase apoi la licitaţie. Este şi cazul unei femei din Suceava, care s-a plâns deja judecătorilor că era însărcinată şi risca să rămână fără casă pentru că Fiscul i-a calculat, ilegal, impozit pe banii de nuntă.
Antecedent. Urmaşa “legii ilicitului”
Şi înainte de 1989 exista o prevedere care îi făcea să tremure pe cei cu averi nedeclarate: Legea nr. 18/1968 privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice. Ancheta era făcută de Miliţie, care sesiza o comisie de pe lângă tribunal. Deseori, verificările porneau de la denunţuri ale unor vecini sau apropiaţi. Legea a fost abrogată în 1996, locul ei fiind luat de Legea nr. 115 privind declararea şi controlul averii -demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi unor persoane cu funcţii de conducere. Cum persoanele fără funcţii rămăseseră fără un sistem de control, l-a pus în aplicare Fiscul, în 2015, prin Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice cu Risc Fiscal. Cel mai cunoscut angajat de la stat prins „pe minus” în baza Legii 115 este Dan Ioan Popescu, căruia un complet de judecători a dispus în 2015 să i se confişte aproape 900.000 lei. Fără circa patru milioane de euro a rămas medicul Şerban Brădişteanu, dar sentinţa nu este definitivă.
Citiți în numărul de mâine ce patron de important club de fotbal din Liga I are de dat câteva milioane Fiscului și cum ANAF a taxat cu sute de mii de lei un dar de nuntă.
Consultă ziarul integral în format .pdf AICI!
