Constanta se numara printre cele mai bogate judete in domeniul obiectivelor istorice. Exista nu mai putin de 692 de monumente, mare parte dintre ele obiective turistice, din care mai putin de un sfert sunt incluse in traseele agentiilor de turism.
In ciuda mediatizarii peste hotare si a caracterului unic al majoritatii obiectivelor istorice, judetul Constanta nu are bani suficienti pentru valorificarea a potentialului arheologic. Mai rau de atat, in ultimii ani o serie de santiere arheologice au batut pasul pe loc din cauza lipsei finantarilor. Direct legata de activitatile turistice, istoria constanteana ar putea renaste prin materializarea unei serii de programe de finantare externa la care se lucreaza incepand din acest an si care prevad includerea mai multor obiective intr-un circuit turistic destinat vizitatorilor din strainatate. Proiectul include sudul litoralului, o zona pana acum neglijata din punct de vedere al agentiilor din turism. "Majoritatea navelor de pasageri fac escala in portul Constanta.
Strainii poposesc doar cateva ore pe teritoriul romanesc, timp in care viziteaza in graba obiective din municipiul Constanta si din imediata apropiere. Nu exista timpul fizic pentru un tur istoric in Dobrogea", a precizat Laurentiu Manea, reprezentantul unei agentii de turism. Prin urmare, pana la inaugurarea circuitului realizat cu banii europeni, nu se poate face nimic. O alta sursa importanta de bani, cel putin pentru obiectivele importante cum ar fi cetatile, este autofinantarea, respectiv asigurarea fondurilor pentru cercetare din vanzarea unor reproduceri autorizate a obiectelor, monedelor, brosurilor, precum si taxa de vizitare. Din pacate, foarte putine locatii dispun de infrastructura minima care sa le permita derularea activitatilor economice.
Fonduri putine in 2008
Pana la derularea finantarilor externe, arheologii constanteni se descurca asa cum pot. Ministerul Culturii si Cultelor a inclus in Programul National de Restaurare 2008 doar trei obiective de la malul marii: cetatile Capidava, Histria si Ansamblul Rupestru Basarabi. si asta, in conditiile in care lista completa a monumentelor constantene numara nu mai putin de 692 de pozitii. Din pacate, desi toate obiectivele istorice au nevoie de lucrari de intretinere, nu s-au obtinut fonduri de stat pentru conservarea lor. Prioritare pentru acest an sunt, asa cum am mentionat, consolidarea zidurilor, constructia unor elemente de asanare de urgenta in cazul Basarabi si alte mijloace de protectie impotriva intemperiilor. Doua treimi din fondurile statului au fost trimise la Basarabi, unde biserica din creta este serios afectata. Ansamblul monastic va fi protejat impotriva ploilor si a aerului sarat.
ISTORIE
Urmele civilizatiilor apuse
Pe langa deja cunoscutele ruine de cetati, locuinte si obiective publice descoperite in urma sapaturilor arheologice din perioada moderna, litoralul ofera sase locatii subacvatice unde s-au descoperit urmele civilizatiilor romana, greaca, elenistica si bizantina, romano- bizantina si medievala. O parte a zidurilor cetatilor de pe malul marii au fost inghitite de ape, iar descoperirile subacvative sunt deosebit de importante pentru arheologi.
PERSPECTIVA
Istorie in zona peninsulara
Zona peninsulara a municipiului Constanta detine un record in ceea ce priveste densitatea de cladiri vechi declarate monumente. Peste 30 de imobile datand de dinainte de 1900, unele partial sau total renovate, dezvaluie stilurile arhitectonice ale inceputului de secol. In alta ordine de idei, proprietarii de imobile declarate monumente istorice pot opta, in lipsa alocatiilor bugetare de stat, la credite pentru reparatia si intretinerea obiectivelor. Institutiile de stat si-au reparat pe cheltuiala proprie imobilele, insa autoritatile locale din zonele sarace nu-si pot permite nici macar sa faca credite pentru intretinerea obiectivelor.
