Acordul pe care Romania l-a incheiat cu Fondul Monetar International (FMI) in acest an contine masuri care in contextul recesiunii economice ar accentua incetinirea economica, potrivit unui raport realizat de cercetatorii de la Center for Economic and Policy Research (CEPR) din Londra. Economistii romani sustin insa ca Romania este vinovata de aceasta situatie, deoarece pe timp de crestere economica nu a pus deoparte bani pentru vremurile de recesiune.
Expertii de la CEPR considera ca inghetarea salariilor personalului din sectorul public si politicile de constrangere privind lichiditatea si cresterea cantitatii de bani existente pe piata, impuse Romaniei de acordul cu FMI, incurajeaza declinul activitatii economice. Economistul Daniel Daianu ne-a spus ca analistii de la CEPR "nu au tinut cont de aspectele particulare ale economiei romanesti, care este una emergenta", iar raportul arata, mai degraba, situatia din tarile dezvoltate aflate in zona euro, unde cursul valutar nu este atat de bine tinut in frau ca in Romania, care nu face parte din aceasta categorie. Economistii romani ne-au explicat ca nu FMI a gresit prin impunerea unor masuri drastice, ci Romania, deoarece in perioada de crestere economica nu a dus o politica preventiva, adica nu a crescut taxele si impozitele, din contra, le-a scazut.
Astfel, Romania ar fi putut evita ca in perioadele de recesiune sa aplice masurile impuse de FMI, asa cum au facut Franta si Germania. De aceea, si economistul Aurelian Dochia argumenteaza ca impunerea unei limite pe care deficitul bugetar nu trebuie sa o depaseasca "are un impact asupra cresterii economice intr-un an in care toate statele se bazeaza pe cheltuieli". Pe de alta parte, Aurelian Dochia sustine ca "Romania nu are, efectiv, vreo alternativa" decat sa respecte cerintele FMI, deoarece "un deficit bugetar mult mai mare ridica probleme in alte directii, de pilda, finantarea acestuia, care ar insemna dobanzi mai mari si o presiune crescuta pe leu" si o indatorare pe termen lung.
Specialistii de la Londra argumenteaza ca, "desi, in conditii normale, usoara incetinire a activitatii economice si caderea preturilor la nivel mondial ar putea duce la relaxarea politicilor monetare", in cazul Romaniei, reprezentantii FMI se tem ca acestea ar putea duce la retrageri de capital si la o depreciere a monedei nationale. Aurelian Dochia considera ca "temerea FMI este corecta, deoarece in Romania situatia este intre ciocan si nicovala, iar daca politica interna fiscala si monetara ar fi mai relaxata pentru stimularea economiei, este foarte probabil ca acest lucru sa se vada in cursul valutar, iar atractivitatea Romaniei din punctul de vedere al investitorilor ar putea sa scada". De aceeasi parere este si Daniel Daianu, care spune ca relaxarea politicii bugetare si micsorarea dobanzii la credite "ar duce Romania in faliment".
"Fondul sustine politici fiscale de stimulare si crestere in tarile bogate, dar are o atitudine foarte diferita fata de tarile cu venit scazut si mediu", a spus economistul Mark Weisbrot, coordonatorul studiului. Pentru incheierea unor acorduri, FMI s-a bazat pe prognoze prea optimiste, subestimand impactul recesiunii economice asupra statelor carora le acorda imprumuturi, iar apoi institutia a relaxat conditiile dupa ce performantele economice s-au situat sub asteptari, sustin expertii straini. Economistul Aurelian Dochia crede insa ca, "chiar si in conditiile in care FMI ar fi avut prognoze mai pesimiste, nu putea sa impuna masuri mai dure".
