Noile informaţii scoase la iveală de Comisia prezidenţială de Etică despre experimentele cercetătorilor americani din Guatemala, din anii ’40, arată că doctorii au hotărât să infecteze o femeie pe moarte cu o boală cu transmitere sexuală, ca să vadă cum reacţionează organismul ei, relatează publicaţia Huffington Post, în ediţia electronică.
„Cercetătorii au pus pe primul plan ambiţiile lor medicale şi abia apoi respectul pentru viaţă”, a arătat o membră a comisiei prezidenţiale.
Între 1946 şi 1948, Institutul de Sănătate Publică şi Biroul Sanitar Panamerican au colaborat cu mai multe agenţii guvernamentale din Guatemala, în domeniul medical. Mai exact, cercetătorii americani au efectuat experimente pe guatemalezi, care includeau infectarea lor cu boli cu transmitere sexuală, ca să observe efectele pe care bolile le produceau organismului uman. Respectivele cercetări au fost plătite din bani publici.
Doctorii încercau să verifice dacă penicilina putea fi folosită în tratarea celor 1300 oameni, pe care îi infectaseră cu sifilis, gonoreea şi sancroid. Subiecţii lor erau soldaţi, prostituate, deţinuţi şi nebuni.Oamenii nu erau informaţi că sunt cobaii doctorilor.
Numai 700 din cei infectaţi au primit ulterior îngrijiri medicale. 83 de oameni au murit, deşi rapoartele doctorilor nu arată clar că decesul a survenit în urma experimentelor.
Până la urmă, medicii nu au obţinut rezultatele relevante pe care le aşteptau. Aceasta este concluzia la care a ajuns o profesoară de la colegiul Wellesley, care a descoperit notiţele doctorului John C. Cutler, coordonatorul experimentului de la Guatemala.
Comisia de Etică a descoperit că şapte dintre femeile infectate intenţionat cu sifilis erau bolnave de epilepsie şi erau internate la Asilo de Alienados din Guatemala. Medicii le-au injectat spirochetul care provoacă sifilisul la baza craniului, sperând că le vor vindeca de epilepsie. Ulterior, femeile s-au îmbolnăvit şi de meningită bacteriană (cel mai probabil din cauză că acele nu fuseseră sterilizate, cred membrii comisiei), însă au primit tratament.
O altă bolnavă în fază terminală– boala de care suferea nu a fost consemnată de medici- a fost infectată cu gonoreea. I s-a făcut o injecţie în ochi şi a murit după şase luni.
Şefa Comisiei de Etică, dr. Amy Guttman, a descris procedura drept „de un extraordinar sânge rece”.
Chiar şi după standardele vremii, cercetarea făcută de doctorii americani nu poate fi justificată. În 1943, dr. Cutler făcuse un experiment pe deţinuţii de la o închisoare din Terre Haute, Indiana. Totuşi, acolo, oamenii au fost informaţi despre cercetare şi s-au oferit voluntari. În Guatemala, persoanele folosite drept cobai nu au ştiut că doctorii fac experimente pe ei- a arătat comisia.
În 2010, preşedintele Barack Obama şi-a cerut scuze în numele ţării faţă de Guatemala. Şeful statului, Alvaro Colom, a calificat experimentul din anii ’40 drept genocid şi a avertizat că Guatemala îşi rezervă dreptul de a-şi căuta dreptatea la o instanţă internaţională. În plus, Colom a anunţat că şi Guatemala va face propria anchetă legată de activitatea doctorilor americani.
Activiştii pentru drepturile omului au cerut compensaţii pentru rudele celor implicaţi în experiment, însă un oficial american a explicat că nu este sigur că se vor acorda plăţi, potrivit Reuters.
Doctorul John Cutler a fost implicat şi în studiul Tuskegee, un alt experiment efectuat de medicii americani pe deţinuţi de culoare care sufereau de sifilis. Doctorii nu i-au tratat, ca să poată observa evoluţia bolii.
Deţinuţii nu au ştiut decât că făceau parte dintr-o cercetare pe termen lung, dar nu li s-a spus în ce consta. În plus, dacă îşi dădeau acordul să fie autopsiaţi după moarte, medicii suportau costurile înmormântării. Studiul Tuskegee s-a încheiat în 1972.
În 1997, preşedintele Bill Clinton şi-a cerut scuze public pentru acel experiment.
