Disparitia mitropolitului ortodox al Ardealului, Antonie Plamadeala, deschide problema succesiunii la tronul mitropolitan. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane are la dispozitie mai multe variante. Prima dintre ele ar fi promovarea unuia dintre episcopii ardeleni, care sunt mai familiarizati cu realitatile locului. O alta varianta ar fi numirea la conducerea Mitropoliei si a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Sibiului a unui episcop tanar, din afara Transilvaniei. Cel mai probabil, daca membrii Sfantului Sinod vor opta pentru aceasta varianta, ei vor alege succesorul mitropolitului Antonie dintre episcopii-vicari patriarhali. Este vorba de preasfintiile lor Vincentiu Ploiesteanul, Ambrozie Sinaitul si Ciprian Campineanul. Favorit pare sa fie primul dintre acestia, care a fost mult mai vizibil din punct de vedere mediatic si care, in plus, a devenit o voce influenta in forurile de conducere ale Bisericii Ortodoxe Romane. Vincentiu Ploiesteanul, la doar 51 de ani, are ca atu experienta de superior al asezamintelor manastiresti ortodoxe romane din Tara Sfanta, lucru care presupune harul de a administra situatii delicate. Aceasta ar putea cantari decisiv atunci cand va fi stabilit noul mitropolit, pentru ca in Transilvania situatia in care se gaseste Biserica Ortodoxa Romana este una complicata.
Delicata problema interconfesionala
Dialogul ecumenic cu greco-catolicii a intrat in impas pentru ca ierarhii Bisericii Romane Unite cu Roma nu au acceptat sa renunte la dreptul de a se adresa instantelor de judecata atunci cand nu sunt acceptate cererile lor de restituire a unor lacasuri de cult confiscate de autoritatile comuniste si date in administrarea ortodocsilor. Problema bisericilor nu este doar una economica, ci si una care tine de evolutia raporturilor dintre cele doua comunitati din punct de vedere numeric. De pilda, in Maramures, in satele in care nu exista biserica greco-catolica, dar sunt credinciosi ai acestei comunitati, aceasta cuprinde in medie 30 de familii. In satele in care exista biserica greco-catolica, numarul familiilor care compun o parohie a Bisericii Romane Unite cu Roma trece, in medie, de 200. Apoi, noul mitropolit va trebui sa gestioneze relatiile sensibile cu Biserica Romano-Catolica, ce cuprinde o parte insemnata a minoritatii maghiare, precum si cu bisericile protestante. Este vorba de Biserica Lutherana a sasilor, de Biserica Reformata Calvina, ce are doua episcopii in vestul tarii, precum si cu Biserica Unitariana. Centrul mondial al acestei biserici protestante se afla la Cluj. De asemenea, exista si relatii complicate cu reprezentanti ai cultelor neoprotestante, acuzati deseori ca fac prozeliti in comunitatile ortodoxe. Tocmai de aceea sunt sanse mari ca noul mitropolit sa fie ales dintre episcopii ardeleni.
Candidatii ardeleni
Vicarul mitropolitan, preasfintitul Visarion Rasinareanul, este considerat prea tanar, in conditiile in care are doar 46 de ani. Cea mai influenta voce a ortodoxiei ardelene este cea a arhiepiscopului Vadului, Feleacului si Clujului, Bartolomeu Anania. Acesta este, de fapt, cel care a avut initiativa retragerii preotilor din politica si cel care a propus Sfantului Sinod sa isi defineasca pozitia in anumite probleme sensibile, cum ar fi avortul sau eutanasia. IPS Bartolomeu ar fi considerat drept unul dintre continuatorii operei mitropolitului Plamadeala. Ambii sunt nascuti in afara Transilvaniei. Amandoi au fost detinuti politici din cauza atitudinii anticomuniste. Ambii sunt considerati drept ierarhi-carturari. Totodata, Bartolomeu Anania este dramaturg si de curand a publicat o traducere proprie a Bibliei, care a fost declarata drept editia jubiliara a Sfantului Sinod. Arhiepiscopul clujean a activat, la fel ca mitropolitul trecut la cele vesnice, ca si cadru universitar, iar apoi a fost trimis in Occident. Singura problema ar fi varsta sa inaintata, de 84 de ani.
Un alt inalt ierarh care ar putea primi aceasta onoare este arhiepiscopul ortodox din Alba Iulia, Andrei Andreicut. El ocupa scaunul de arhiepiscop de sapte ani. Dezavantajul sau ar fi acela ca provine dintr-o familie greco-catolica, dupa cum afirma fostul conducator al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla din perioada ilegalitatii, ieromonahul Silvestru Augustin Prundus, care a decedat si el anul trecut. Variante putin probabile pentru scaunul mitropolitan ar fi cei doi episcopi-vicari din Cluj, Vasile Somesanul si Irineu Bistriteanul. Episcopul din Oradea, Ioan, este considerat prea in varsta pentru a deveni mitropolit, iar vicarul sau, episcopul Petroniu Salajeanul, este considerat prea tanar pentru acest post. Aceeasi problema o are si episcopul Maramuresului si Satmarului, Justinian, in timp ce vicarul sau, episcopul Iustin, este vazut drept unul dintre posibilii succesori ai actualului titular al scaunului eparhial din Baia Mare.
O varianta putin luata in calcul, dar care s-ar putea dovedi castigatoare, ar putea fi promovarea episcopului Harghitei si Covasnei, prea-sfintitul Ioan, care are meritul de a fi intemeiat aceasta eparhie pornind de la zero si intr-o zona in care ortodocsii sunt minoritari. De asemenea, nu ar fi exclusa aducerea unui inalt ierarh (IPS Serafim, de exemplu) de la eparhiile ortodoxe romane din afara granitelor tarii.
