În ultimii trei ani, lucrările la centrala electrică au fost accelerate, iar primul agregat va fi dat în folosinţă până la finalul lui 2012.
Visul lui Nicolae Ceauşescu era să transforme România într-unul dintre cei mai importanţi producători de energie electrică din Europa. Pentru satisfacerea acestuia, dictatorul comunist nu a ezitat să sacrifice unele dintre cele mai pitoreşti sate de munte din România. În Secuime, o aşezare istorică a secuilor care au adoptat, în timpul Reformei, o religie asemănătoare cu iudaismul, a fost înnecată pentru a face loc unui baraj.
La fel s-a întâmplat şi în Munţii Apuseni, unde satul Beliş a fost strămutat pe coastele muntelui, atunci când valea a fost inundată pentru a face loc unui lac de acumulare care pare o mare pierdută printre culmile străjuite de păduri de brad. Vara, atunci când apele lacului scad, turla vechii biserici din Beliş răsare deasupra oglinzii apei, ca o chemare mută pentru vechii enoriaşi. Însă, dintre aceştia, puţin mai trăiesc şi pot povesti adevăratul exod produs de megalomania dictatorului.
În anul 1989, după căderea lui Nicolae Ceauşescu, toate marile proiecte energetice ale dictatorului comunist au fost oprite. Pe de o parte, noua Putere nu a mai fost dispusă să aloce bani pentru ele, iar pe de altă parte, rănile produse de strămutarea unor comunităţi întregi erau mult prea proaspete. Unul dintre proiectele blocate după răsturnarea comunismului a fost cel de la Răstoliţa, din judeţul Mureş. Cu toate că specialiştii în economie consideră că este un proiect foarte profitabil, lucrările au fost oprite, iar şantierul a fost abandonat, vreme de câţiva ani.
În ultimii trei ani, lucrările la centrala electrică au fost accelerate, iar primul agregat va fi dat în folosinţă până la finalul lui 2012.
Pe şantierul de la Răstoliţa, constructorii s-au întors în anul 1996, când proiectul a fost declarat de utilitate publică. Însă, din cauza lipsei banilor, lucrările au avansat în ritm de melc. Localnicii începeau să glumească şi să spună că hidrocentrala nu va fi finalizată niciodată, pentru că seamănă cu mănăstirea Meşterului Manole. Însă lucrurile s-au schimbat de circa trei ani, când la conducerea sucursalei clujene a Hidroelectrica a fost instalat Horaţiu Catarig. În această perioadă, au fost realizate circa 70 la sută din lucrări. Iar hidrocentrala, citorită de Nicolae Ceauşescu, va începe să producă energie chiar în acest an.
Ce înseamnă această investiţie
„Pentru sucursală înseamnă o creştere de putere cu 35,2 MW, divizată în două grupuri identice şi o microhidrocentrală de 0,2 MW amplasată la baraj pentru asigurarea debitului de servitute. Va fi a treia hidrocentrală, ca putere instalată, după Mărişel şi Tarniţa. Construirea acestei amenajări hidroenergetice a antrenat forţă de muncă din diverse domenii favorizând totodată dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor în zonă. În final hidrocentrala Răstoliţa va asigura 26 de locuri de muncă permanente pentru specialişti în domeniul hidroenergetic. La acestea se adaugă şi forţa de muncă ce asigură mentenanţa, furnizarea diferitelor servicii şi materiale necesare desfăşurării activităţii. Barajul are prevăzută o priză care permite realizarea în viitor a alimentării cu apă brută a localităţilor din aval”, spune Horaţiu Cătărig. Mai mult, zona Răstoliţa va deveni o importantă atracţie turistică, pentru că preţul terenurilor din jurul lacului de acumulare a crescut semnificativ. În jurul acestuia, autorităţile locale speră că va lua naştere o adevărată staţiune, aşa cum s-a întâmplat în zonele Beliş ori Tarniţa.
Producător de energie
Sucursala clujeană a Hidroelectrica are o putere instalată de 330 de MW, operată de 23 de hidrocentrale. Cea mai mare dintre acestea este hidrocentrala subterană de la Mărişel, cu o capacitate instalată de 220 de MW şi care este, totodată, cea de-a doua hidrocentrală ca mărime de pe râurile de interior din România. Tot Hidroelectrica administrează şi lacurile de acumulare de pe aliniamentul Beliş – Tarniţa – Gilău. Lacul de la Tarniţa, cu o capacitate de 70 de milioane de metri cubi de apă, este şi rezervorul de apă potabilă pentru judeţele Cluj şi Sălaj.
