Tawakul Karman este prima femeie de origine arabă care primeşte Premiul Nobel pentru Pace. Comitetul i-a acordat distincţia pentru rolul pe care l-a jucat în protestele din Yemen.
Deşi a fost acuzată că s-a implicat în manifestaţiile din Sanaa urmărind să câştige puterea, Karman a spus că îşi doreşte ca Occidentul să nu perceapă mişcarea yemenită drept una islamică.
Acum, ne câştigăm libertatea şi demnitatea
„Sunt foarte fericită. Acest premiu este o victorie a revoluţiei noastre pacifiste. Este o victorie pentru semnificaţia, visurile şi eforturile pe care le-au făcut oamenii timp de opt luni. Este o victorie pentru poporul yemenit, pentru pacea din Yemen, pentru tinerii şi femeile din Yemen, pentru Primăvara arabă, pentru tinerii din Tunisia, Egipt, Libia, Siria. Este o victorie pentru toate revoluţiile arabe- în lupta împotriva dictaturii.
Pentru lume? Voi ştiţi cine sunt arabii şi cine sunt musulmanii. Voi ştiţi că ei se folosesc de pace în munca lor. Cine v-a dat mesajul greşit despre ei? Că sunt terorişti? N-a apărut decât zvonul despre dictatură. Acum, ne câştigăm libertatea şi demnitatea şi lucrăm la asta şi ne vom iubi unii pe alţii. Trebuie să vorbim unii cu alţii şi cu toţii trebuie să construim lumea, ca un popor unitar, aşa că fiţi cu noi şi şi noi vom fi cu voi. Ascultaţi-ne, oamenii sunt buni şi când vor scăpa de dictatură, vor fi liberi şi vor vrea democraţie şi îşi vor realiza visele, aşa cum este şi la voi. Sunt sigură că lumea va fi minunată”, i-a spus Tawakul Karman jurnalistului BBC, când a aflat că a câştigat Nobelul pentru Pace.
A primit Nobelul pentru că „a jucat un rol important înainte şi după Primăvara Arabă (…) un rol important în lupta pentru drepturile femeilor, pentru pace şi democraţie în Yemen„, după cum şi-a motivat Comitetul alegerea.
Supranumită „mama revoluţiei”, Tawakul Karman este jurnalistă, activistă, politiciană, dar şi mamă a trei copii. Ea a devenit cunoscută pe plan internaţional după ce a fost scoasă din maşina ei şi întemniţată pentru că a participat la proteste, iar oamenii au mărşăluit pe străzi cerând eliberarea ei.
În 2005, a fondat organizaţia „Jurnaliste fără Lanţuri” şi, în ultimii şase ani, a luptat pentru apărarea drepturilor omului şi a militat pentru eliberarea deţinuţilor politici.
Fiica unui fost ministru al preşedintelui Saleh, Karman face parte şi din opoziţia politică din Yemen: este membră a partidului al-Islah, o mişcare religioasă conservatoare, care vrea să reformeze ţara în acord cu principiile Islamului.
Totuşi, relaţia lui Tawakul cu al-Islah este una complicată, mai ales că unul din cei mai cunoscuţi membri ai lui, Abdul Majeed al-Zindani, a fost şi consilierul lui Osama bin Laden şi este considerat terorist de autorităţile americane, potrivit publicaţiei britanice The Guardian.
Ea a luptat pentru ca fetele să nu se mai poată căsători înainte să împlinească 17 ani. Atunci, declara că „extremiştii mă urăsc, vorbesc despre mine în moschei şi spun că sunt împotriva Islamului. Ei spun că încerc să scot femeile din case”.
În aprilie 2011, când manifestanţii se aflau în piaţa centrală din Sanaa, cerând demisia preşedintelui Saleh, ea declara: „Nu mi-am imaginat niciodată asta. În Yemen, femeile nu mai ies din casă după ora şapte, iar acum dorm aici. Asta întrece orice vis pe care l-am avut, sunt aşa de mândră de femei”.
Au fost voci care au acuzat-o că s-a implicat în mişcare doar ca să obţină mai târziu puterea. Totuşi, ea neagă aceste zvonuri şi spune că tot ce îşi doreşte este ca Occidentul să nu perceapă mişcarea din Yemen ca fiind una islamică.
A fost închisă de mai multe ori, iar, anul trecut, o asasină plătită a încercat să o omoare.
Nu suntem obişnuiţi să primim veşti bune zilele astea
„Am fost şocat şi nu mi-a venit să cred. Nu suntem obişnuiţi să primim veşti bune zilele astea”, a declarat activistul şi bloggerul yemenit Atlaf Al-Wazir, potrivit The Guardian.
„Poate că acest premiu îi va impulsiona pe oameni să îşi dorească pacea şi se va împiedica un război civil în Yemen„, a spus o protestatară din Sanaa, Rana Jarhum.
„Asta fixează Yemenul pe harta lumii şi nu pentru legăturile cu terorismul, ci pentru că promovează pacea„,a arătat unul din liderii protestatarilor din Sanaa, Salem Ben Mubarak.
Controverse privind Nobelul pentru Pace
Mulţi văd premiul acordat lui Karman ca fiind o recunoaştere a faptului că femeile se implică în manifestaţiile din Yemen. Într-o ţară în care femeile sunt aproape invizibile, din ianuarie, sute au ieşit în stradă şi au scandat în Piaţa Centrală din Sanaa, iar, în martie, 10.000 au protestat împotriva preşedintelui, după ce Saleh le-a acuzat că „se amestecă cu bărbaţii”.
„The Guardian” comenta, într-un articol publicat vineri, că este discutabilă decernarea Nobelului pentru pace exclusiv unor femei.
Publicaţia britanică atrăgea atenţia că, în contextul în care în Liberia vor fi alegeri prezidenţiale, iar şefa de stat laureată- Ellen Johnson Sirleaf- va candida pentru un al doilea mandat, iar mai multe voci au comentat că se vrea transformarea ei într-o eroină, iar alegerile vor fi influenţate.
În ceea ce o priveşte pe a doua liberiană care a primit Nobelul pentru Pace, Lemyha Gbowee, The Guardian susţine că ea este mai populară în lume decât în ţara ei şi că comitetul Nobel a urmărit să recompenseze lupta femeilor în Liberia.
Despre Tawakul Karman s-a comentat destul de puţin, deşi publicista Nesrine Malik atrage atenţia că Tawakul este fiica unui fost ministru al preşedintelui şi că a fost răsplătită mai degrabă pentru lupta ei decât pentru reuşite, întrucât Saleh este încă la putere.
Primele proteste au început în Sanaa şi în oraşele din sudul Yemenului în 27 ianuarie. Oamenii îi cereau preşedintelui Ali Abdullah Saleh să demisioneze. În martie, 52 de oameni muriseră deja, iar Saleh declara stare de urgenţă. Atunci, mai multe cadre militare s-au alăturat protestatarilor.
În iunie, preşedintele era rănit de un şrapnel, când mai mulţi manifestanţi au pătruns în palatul lui din Sanaa şi pleca din ţară pentru tratament, iar forţele guvernamentale zdrobeau o parte din manifestanţi.
În 23 septembrie, Saleh s-a întors în Yemen, iar, sâmbătă, a declarat că este dispus să renunţe la putere „în următoarele zile”. Ali Abdullah Saleh este la putere în Yemen de 33 de ani.
