Rectorii celor mai mari universităţi româneşti au anunţat, sâmbătă, la Alba Iulia, că vor 6% din PIB pentru educaţie, autonomie universitară stabilită prin lege, clasificarea pe categorii a instituţiilor de învăţământ superior şi finanţare în funcţie de aceste categorii, informează Mediafax.
În perioada 13-15 noiembrie, are loc întâlnirea Consorţiului „Universitarea”, găzduit de Universitatea 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la care participă Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara.
Citește și: Scandal UMF Iași. Rectorul universității a DEMISIONAT
Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”din Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop, a declarat, într-o întâlnire cu presa, că membrii Consorţiului „Universitaria” au dezbătut problemele învăţământului românesc şi au elaborat împreună o rezoluţie cu mai multe solicitări.
„Sesizând modalităţi de a face ca învăţământul superior românesc să funcţioneze la parametri mai buni decât cei actuali am ajuns la următoarele concluzii: 1 – alocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea, 2 – restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale şi trecerea de la studentul echivalent unitar la finanţarea ciclurilor de studii universitare de licenţă şi masterat prin intermediul granturilor de studii, 3 – finanţarea cercetării ştiinţifice din universităţi cu minim 1% din PIB şi adaptarea statutului personalului de cercetare-dezvoltare la cel al cadrelor didactice, 4 – publicarea anuală a unui raport în care să fie prezentată situaţia totală a finanţării instituţionale, fundamentată şi detaliată, 5 – clasificarea pe categorii a instituţiilor de învăţământ superior din România şi finanţarea în funcţie de aceste categorii”, a afirmat Pop.
Citește și: Numărul studenților s-a înjumătățit la nivel național. Ce Universitate a atras cei mai mulți studenți
Totodată, rectorii membri ai consorţiului au mai decis că este nevoie de dezvoltarea unor programe de licenţă cu dublă specializare şi revizuirea listei programelor de licenţă pentru reducerea numărului de specializări, dar şi de internaţionalizarea curriculei şi introducerea de noi programe de studiu cu predare în limba engleză şi adaptarea legislaţiei pentru a se putea realiza programe comune, modificarea şi simplificarea procedurilor privind angajarea, asocierea şi invitarea personalului didactic şi monitorizarea angajabilităţii pe perioadă determinată a personalului didactic şi de cercetare.
Rectorul UBB a mai precizat că reprezentanții celor cinci universități de top, din România, doresc ca limitele autonomiei universitare să fie stabilite numai prin lege şi să se stabilească criterii care să ţină cont de ”instituţiile de interes naţional/grădinile botanice, parcurile dendrologice şi alte tipuri de instituţii de acest gen aflate în administrarea universităţilor”.