Într-un articol din Washington Post, doi specialişti americani în politică externă creionează un plan de măsuri care l-ar putea descuraja pe preşedintele Rus, Vladimir Putin, să-şi continue planurile privind Crimeea.
Cei doi specialişti consideră că intrarea trupelor ruse în Crimeea face parte dintr-un plan de împiedicare a aderării anumitor state la structurile euroatlantice, care trebuie contracarat de Statele Unite şi Europa printr-un set de măsuri rapide şi eficiente.Unul dintre specialişti, Stephen J. Hadley, este un fost consilier naţional pentru probleme de securitate între anii 2005 şi 2009 şi membru al Comitetului Executiv al Consiliului Atlantic, iar celălalt, Damon Wilson a fost director de Afaceri Europene al Consiliului Naţional de Securitate între anii 2007 şi 2009 şi este vicepreşedinte al Consiliului Atlantic.
Cei doi autori încep analiza cu constatarea că Vladimir Putin a mai făcut şi înainte un gest similar cu actuala ocupare militară a Crimeii. „Când a invadat Georgia în august 2008, presiunea exercitată de diplomaţia occidentală l-au împiedicat pe Putin să îşi atingă ţinta finală: marşul către Tbilisi şi înlăturarea guvernului ales în mod democratic din Georgia. Dar Putin a invadat două zone, Abhazia şi Oseţia de Sud, pe care armata rusă le ocupă şi astăzi”.
„SUA şi aliaţii europeni au impus Rusiei sancţiuni diplomatice şi economice. Scopul a fost să-l convingă pe Putin că preţul acţiunii sale este mai mare decât beneficiile şi să-l împiedice de la acţiuni similare. Aceste măsuri au anulat ”resetarea” relaţiilor cu Rusia, începută în 2009. Retrospectiv, măsurile erau inadecvate şi premature. Putin nu a fost împiedicat. Crimeea este acum în mâinile militarilor ruşi şi Putin îşi proiectează puterea militară în inima Europei”, mai scriu cei doi.
Analiza aminteşte că, atunci când Războiul Rece s-a sfârşit şi Imperiul Sovietic s-a destrămat, SUA şi aliaţii săi au început să clădească o Europă unită, liberă şi paşnică, un partener pentru Rusia.
Acum, notează Hadley şi Wilson, Putin se pare că are o agendă diferită: să reconstruiască aşa cum poate fostul Imperiu, dar, mai degrabă, după un model rusesc decât sovietic. „El a fost şiret şi ager. Armele sale preferate au fost intimidarea şi şantajul, reuşind să păstreze Armenia şi Belarus pe orbita Moscovei. Când aceste metode nu au mai fost suficiente, acesta a utilizat forţa, deplasându-se, prima dată în Georgia, acum în Ucraina, astfel încât să nu distrugă relaţiile economice şi diplomatice cu Europa sau SUA”.
„Vestea bună este că strategia sa este autodistructivă. Ocuparea Abhaziei şi Oseţiei de Sud au făcut ca Georgia să fie mai determinată în a se împotrivi dominaţiei ruse şi să-şi continue integrarea europeană. Acapararea Crimeii este asemănătoare cu dislocarea ucrainenilor din toate părţile ţării”, mai scriu cei doi autori.
Se poate vorbi de un tipar al mişcărilor lui Puţin, consideră Hadley şi Wilson. Disputele teritoriale create de acţiunile sale provoacă probleme cu privire la integrarea acestor ţări în Uniunea Europeană, NATO şi alte instituţii sau organizaţii occidentale. „Acest lucru lasă o uşă deschisă pentru presiuni viitoare din partea Rusiei în vederea alinierii ţărilor respective la Uniunea Euroasiatică şi pentru acceptarea unei integrări mai pronunţate în sfera de influenţă a Rusiei”.
Citeşte şi: Armata ucraineană a respins un atac rus asupra unei nave militare
Din analiza celor doi specialişti reiese că, pe termen scurt, obiectivul SUA şi UE este prevenirea unor noi violări a teritoriului ucrainean de către Rusia şi reîntoarcerea Crimeii sub control ucrainean. Pentru aceasta, Putin ar trebui să recunoască actualele autorităţi ucrainene şi să readucă trupele din Crimeea la statutul anterior căderii lui Ianukovici, până când locuitorii Ucrainei vor decide modul de guvernare al peninsulei.
Chiar dacă în acest moment occidentalii condamnă mişcările Rusiei şi ameninţă cu sancţiuni economice, care ar trebui să aibă efecte imediate, Statele Unite şi Europa trebuie să ajute guvernul interimar de la Kiev să supravieţuiască şi să facă acele reforme care să transforme Ucraina într-o ţară mai democratică şi mai puţin coruptă, consideră analiştii. Un semnal important de sprijin, precum vizita secretarului de stat John Kerry la Kiev, trebuie însoţit de acţiuni semnificative de ajutor economic şi militar, consideră aceştia.
„Statele Unite şi Europa trebuie, de asemenea, să dezvolte o strategie prin care să-şi reasigure aliaţii din Europa Centrală şi de Est – pentru care incursiunea militară a Rusiei în Ucraina retrezeşte coşmarurile de la invaziile sovietice din Ungaria (1956) şi Cehoslovacia (1978) – şi să-l împiedice pe Putin să mai încerce o extindere a influenţei Rusiei prin forţă. O astfel de strategie trebuie să înceapă cu o reasigurare explicită din partea SUA a securităţii ţărilor NATO şi UE. Această strategie ar putea include trimiterea de trupe şi desfăşurarea de exerciţii NATO în Polonia, ţările Baltice şi România în viitorul foarte apropiat şi o amânare a reducerii prezenţei militare americane pe continentul european. Preşedintele Obama ar putea să se întâlnească luna aceasta, la Bruxelles, cu liderii NATO, pentru a-şi demonstra hotărârea şi pentru a pregăti un Summit mai important în septembrie”, mai scriu Hadley şi Wilson.
„În al doilea rând, SUA şi Europa trebuie să-i demonstreze Rusiei că agresiunile sale nu vor reuşi să le slăbească determinarea în demersul de a realiza o Europă întreagă şi liberă. NATO ar putea să invite Muntenegru să se alăture alianţei în această toamnă, să accelereze acţiunile din planul de aderare al Georgiei şi să-şi reafirme deciziile Summitului de la Bucureşti din 2008, privind integrarea în alianţa nord-atlantică a Ucrainei”.
Hadley şi Wilson spun că „Putin trebuie să simtă nişte costuri ale acţiunilor sale mult peste ceea s-a întâmplat după invadarea Georgiei. Condamnarea din partea liderilor G7 este doar un început. Administraţia Obama ar trebui să refacă G8 fără Rusia, să blocheze accesul Rusiei la OCED, să interzică aliaţilor săi orice cooperare şi orice vânzări în domeniul industriei de armament şi să folosească sancţiunile permise de „Sergei Magnitsky Rule of Law Accountability Act” pentru a îngheţa active şi să refuze vizele liderilor şi oamenilor de afaceri complici la agresiune. Preşedintele ar trebui să lucreze împreună cu Congresul pentru a demonstra astfel suportul dublu pentru aceste măsuri. Şi ar trebui să ameninţe că va interzice accesul Rusiei la sistemul bancar din SUA şi UE ca sancţiune economică supremă”.
„Iar dacă Putin ajunge la concluzia că poate continua cu ocuparea Crimeii, el nu se va opri aici”, concluzionează cei doi.
