România este prinsă la mijloc între decizia Curții de Arbitraj de la Washington și aceasta a Comisiei Europene, cea din urmă solicitând recuperarea ajutorului de stat acordat celor doi oameni de afaceri „suedezi“: Ioan şi Viorel Micula(not.red. – frații Micula au beneficiat de o serie de facilități fiscale, în baza unui tratat bilateral româno-suedez, încheiat cu mulți ani înainte ca România să devină stat membru al UE, aceștia venind în țara noastră ca investitori străini, din Suedia).
Cazul, ce pare să fie primul de până acum, arată cum dezacordul dintre marile puteri este resimțit de România. Miza: acordul de liber schimb între SUA și UE. În ceea ce privește amenzile-record cu care au fost sancționate Metro, Real, Selgros, Mega Image și furnizorii acestora, par să marcheze începutul investigațiilor pe retail, Consiliul Concurenței având în derulare o nouă anchetă ce implică alte patru mari magazine și furnizorii lor. Este vorba despre Auchan România SA, Carrefour România SA, România Hypermarche SA – Cora și Kaufland România SCS, inspectorii verificând o posibilă încălcare a regulilor de concurenţă naţionale şi comunitare. Însă nu doar retailul se află sub lupa Autorității de Concurență. Patru investigații au fost deschise pentru a se verifica modul în care au fost atribuite contractele cu bani publici: Programul „Laptele și cornul“ la Giurgiu, o posibilă înțelegere între participanții la licitațiile organizate de Transgaz SA, felul în care au participat companiile la licitația organizată de APIA și o posibilă fixare a preţurilor la achiziţia cerealelor. Există însă și vești bune pentru companiile ce doresc să apeleze la politica de clemență. Cele care sunt dispuse să furnizeze probe ce dovedesc încălcarea prevederilor Legii concurenței scapă de amenzi usturătoare.
Unul dintre cazurile legate de ajutorul de stat este cel al fraților Micula. Pe de o parte, CE solicită României să recupereze banii, iar pe de altă parte oamenii de afaceri suedezi au câștigat un proces la Washington împotriva statului și amenință cu noi procese dacă trebuie să returneze ajutorul de stat. Cum trebuie să procedeze România în astfel de cazuri?
Bogdan Chirițoiu: Lumea experimentează pe pielea noastră. Până acum nu am auzit de un caz similar. Frații Micula au câștigat un proces la Curtea de Arbitraj de la Washington şi au obţinut nişte despăgubiri, iar UE nu ne lasă să le plătim şi ne pune să recuperăm ce s-a plătit ca fiind ajutor de stat. Suntem prinși la mijloc. Cred că totul pornește de la acordul de liber schimb UE-SUA, care este în negocieri, existând unele divergențe între statele membre. Concret, unele țări comunitare au cerut în mod clar să respectăm legislaţia UE şi să recuperăm ajutorul de stat. Inițial, s-a oferit o compensare cu datoriile pe care firmele fraților Micula le au la stat, dar aceștia au refuzat. Mă aștept ca aceștia să conteste la Luxemburg decizia Comisiei Europene (CE). Sigur, pot să încerce să ceară despăgubiri și la Washington. Avocații lor vor decide. Însă avem o lege a ajutorului de stat foarte bună. Ne-a venit ideea de a introduce măsuri asiguratorii în cazurile de ajutor ilegal analizate de CE, deci practic de a le plăti despăgubirea dispusă de Curtea de Arbitraj într-un cont blocat, de la cazul “băieților deștepți”, aflat și în atenția CE.
La începutul anului, câteva dintre marile lanțuri de magazine au fost sancționate cu amenzi-record. Câte dintre acestea au contestat decizia Consiliului Concurenței (CC)?
B.C.: CC a sancţionat 25 de companii de pe piaţa comercializării produselor alimentare, respectiv 4 retaileri şi 21 de furnizori ai acestora, cu amenzi în valoare totală de aproximativ 35 de milioane de euro. Este vorba despre Metro, Real, Selgros, Mega Image şi furnizorii acestora. Sancţiunile au fost aplicate atât pentru stabilirea preţurilor la raft, cât şi pentru comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor, în perioada 2005-2009. Sperăm ca în câteva zile să le trimitem decizia și abia apoi pot să o atace în instanță. De altfel, unele companii și-au exprimat deja această intenție.
Astfel de amenzi descurajează marile magazine de a mai avea un comportament anticoncurențial, sau în România acestea își recuperează rapid banii plătiți pentru amenzi?
B.C.: După reacțiile pe care le-au avut nu cred că au privit cu nonșalanță știrea. Este totuși o industrie competitivă, iar amenzile nu sunt mici.
CC mai are în derulare și alte investigații pe retail?
B.C.: La sfârşitul anului trecut, am declanşat o nouă investigaţie, care vizează posibila încălcare a regulilor de concurenţă naţionale şi comunitare de alte lanţuri de retail din România, şi anume Auchan România SA, Carrefour România SA, România Hypermarche SA -Cora, Kaufland România SCS şi furnizori ai acestora. S-au efectuat inspecţii inopinate la sediile companiilor, documentele ridicate aflându-se în analiză, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei.
Proiectul Ministerului Finanțelor privind reducerea comisioanelor bancare a fost vehement contestat de bancheri, care însă nu au comentat când un proiect similar a fost votat de Parlamentul European. Cum explicați această atitudine?
B.C.: Au încercat să amâne cât s-a putut acest proiect, astfel încât legislația națională va intra în vigoare odată cu cea comunitară. De exemplu, Ungaria și Polonia au pus deja în practică acest lucru. Bancherii ne-au spus că punerea în aplicare a acestei decizii îi costă 70 de milioane de euro anual. Însă, aceștia trebuie să vadă și oportunitatea de afacere. Fiindcă odată cu reducerea comisioanelor plafonăm și plățile prin cash. Noi încercăm de circa 2 ani, de când am finalizat ancheta sectorială, să modificăm legislaţia în acest sens, pentru că reglementarea comisioanelor interbancare ar putea aduce beneficii pentru comercianţi, consumatori, bănci emitente de carduri, precum şi pentru sectorul public şi economie. Micii comercianţi ar beneficia de scăderea costurilor aferente tranzacţiilor cu cardul, în condiţiile în care, în prezent, aceştia sunt nevoiţi să suporte comisioane mai mari decât marii retaileri, din cauza capacităţii reduse de negociere în relaţia cu băncile. De asemenea, comercianţii ar fi încurajaţi să instaleze sisteme pentru plata cu cardul, va creşte numărul utilizatorilor de carduri, va crește volumul de tranzacții, se vor reduce riscul şi costul cu manevrarea numerarului. În plus, comisioanele mai mici ar genera economii la comercianți, o parte din acestea fiind transferate consumatorilor, prin reducerea preţurilor de vânzare. Dar, poate cel mai important, un grad ridicat de utilizare a cardurilor, în detrimentul numerarului, va contribui la reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane.
Cum trebuie să arate Codul Silvic în opinia CC?
B.C.: Căutăm o variantă care să sprijine apariția rapidă a acestui cod. Vrem să identificăm măsurile care ar putea susține industria de profil și modul în care în România să se promoveze prelucrarea superioară a lemnului, însă cu respectarea legislației comunitare. Am avut obiecții în ceea ce privește impunerea unui prag maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional. O astfel de măsură nu numai că încalcă legislația comunitară, dar poate conduce și la închiderea unor fabrici în țara noastră.
Ce investigații privind achizițiile publice se află în vizorul CC?
B.C.: Avem în derulare patru investigații. De exemplu, analizăm programul “Laptele și cornul” în Giurgiu, dar și înţelegerea între 14 companii de a participa cu oferte trucate la 11 licitaţii organizate de Transgaz S.A. De asemenea, analizăm modul în care 4 companii au participat la licitaţia organizată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru atribuirea contractului-cadru pentru servicii de extindere şi dezvoltare a sistemului informatic. Cele patru companii sunt Siveco România S.A., Teamnet International SA, IBM Romania şi Intrarom S.A. Pe de altă parte, verificăm o posibilă înţelegere anticoncurenţială pentru fixarea preţurilor la achiziţia cerealelor. Companiile suspectate sunt Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise Agricultura, Brise Group, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera și United Grain.
Politica de clemență funcționează și în România? Câte companii au apelat la aceasta?
B.C.: Anul acesta am anunţat finalizarea primei investigaţii declanşate pe baza unei cereri de clemenţă. Mă refer la cazul ROMGAZ, caz în care companiile s-au înțeles să își împartă lucrările de foraj pentru care ROMGAZ urma să organizeze licitaţii publice. Au stabilit dinainte câştigătorii licitaţiilor şi modul în care urmau să acţioneze. Una dintre companiile implicate în înțelegere ne-a furnizat probele încălcării legii concurenței, motiv pentru care a fost exonerată de la plata amenzii. Valoarea totală a amenzilor s-a ridicat la circa 2,89 milioane de euro. Un alt caz este al unor companii de taximetrie din Timișoara care au participat la o înţelegere privind majorarea tarifelor. Una dintre companii a denunțat practica anticoncurențială și a beneficiat de imunitate totală la plata amenzii. O a doua companie care a denunţat, ulterior, cartelul a beneficiat de o reducere a amenzii de 50%, tot în cadrul programului de clemenţă.
Frații Micula au câștigat un proces la Curtea de Arbitraj de la Washington şi au obţinut nişte despăgubiri, iar UE nu ne lasă să le plătim şi ne pune să recuperăm ce s-a plătit ca fiind ajutor de stat. Suntem prinși la mijloc. Cred că totul pornește de la acordul de liber schimb UE-SUA, care este în negocieri, existând unele divergențe între statele membre. Concret, unele țări comunitare au cerut în mod clar să respectăm legislaţia UE şi să recuperăm ajutorul de stat.“
35 de milioane de euro reprezintă valoarea totală a amenzilor, cea mai mare de până acum aplicată de Consiliul Concurenței în retail, în total fiind sancționate patru mari lanțuri de magazine și furnizorii acestora.
