Camatarii au facut si fac victime fara ca protectorii lor din administratia locala sau centrala sa fie pedepsiti. Sinucideri, familii destramate, batrani si copii ramasi pe drumuri din cauza camatarilor nu mai sensibilizeaza pe nimeni. Au existat si suspiciuni de ucidere la comanda pentru neplata datoriilor. Unii oameni de afaceri, avand nevoie de finantare urgenta, au apelat la camatari. Politisti, politicieni, procurori, judecatori, notari si chiar ofiteri ai serviciilor secrete au fost acuzati, de-a lungul anilor, de complicitate cu mafia camatarilor, dar Justitia nu i-a atins pe inaltii protectori din lipsa de probe. Dezvaluirile din presa au reusit doar decapitarea vremelnica a pionilor – actori directi – constituiti in clanuri pe criterii familiale. Industria camatariei e condimentata cu proxenetism, prostitutie, consum de droguri. Inalti functionari s-au impartasit cu astfel de ingrediente, dupa care au fost santajati pentru obtinerea protectiei. Insa nimeni nu a fost invinuit de Justitie.
„Clanul Camatarilor” s-a infiltrat in politica
Ultimul dosar care vizeaza „Clanul Camatarilor” din Bucuresti va fi trimis spre judecare in aceste zile de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Actorii principali din dosar sunt Ion si Vasile Balint, cunoscuti drept Nutu si Sile Camataru. Ei au devenit celebri in special datorita presupuselor lor relatii cu unii parlamentari PSD, cu generali de Politie, dar si cu actualul presedinte al PNG si patron al clubului de fotbal „Steaua Bucuresti”, Gigi Becali. Arestarea familiei „Camataru”, petrecuta in 2004, a fost facuta cu multa publicitate de catre fostul procuror general al Romaniei, Ilie Botos. In momentul arestarii se vorbea de implicarea in protejarea afacerilor „Camatarilor” a cel putin 40 de politisti, intre care si a doi generali din conducerea Ministerului de Interne. De asemenea, procurorii anuntasera implicarea a cel putin doi parlamentari, anuntasera sponsorizari ale unor partide, la loc de frunte figurand PSD. Dupa circ a urmat tacerea, potrivit laitmotivului „nu exista probe suficiente”.
Afacerea fratilor „Camataru” a inflorit intre 1994-2003, fara deranj din partea autoritatilor. Abia in 2004, intr-o actiune in forta, Politia a retinut 23 de membri ai clanului. In ultimul dosar penal, ce va fi trimis la instanta de judecata peste cateva zile, nu apar ca acuzati inalti functionari publici, sustin surse judiciare.
Doar doi politisti arestati
Dintre cei peste 40 de politisti despre care institutiile statului au anuntat ca sunt suspectati de implicare in protejarea „Clanului Camatarilor”, doar doi politisti – Viorel Pauliuc si Robert Herghelegiu – au fost acuzati si arestati. E greu de acceptat faptul ca au fost implicati doar doi politisti, in conditiile in care pe rolul sectiilor de Politie bucurestene au existat zeci de plangeri penale pentru variate infractiuni cu violenta (omoruri, sechestrari de persoane, talharii, atacuri cu mitraliere etc.) de care erau acuzati membrii „Clanului Camataru”. De-a lungul timpului, plangerile au fost clasate cu neinceperea urmarii penale (din lipsa de probe). Timp de zece ani, Politia nu a impiedicat activitatile infractionale ale „Clanului Camatarilor”, lasandu-l sa-si vada de biznisurile sale. Nici in ultimul dosar penal al „Camatarilor” nu exista probe pentru a demonstra protectia de la nivel inalt de care ar fi beneficiat acestia. Asa suna declaratiile oficiale.
Generalii fara vina
Despre generalul Toma Zaharia, fost secretar de stat la Ministerul Administratiei si Internelor, Nutu Camataru a sustinut (in declaratii) ca a frecventat restaurantul sau „Calypso”, discoteca-restaurant din campusul Facultatii de Agronomie Bucuresti (gestionat de catre „Camatari”, impreuna cu unul dintre finii fostului prim-procuror din Parchetul General, George Muscalu). In schimbul unor „servicii”, generalul Zaharia ar fi servit masa pe gratis, sustinea Nutu Camataru. Si despre generalul SRI Mincu Silvestru, alintat cu porecla „Profesoru'”, s-a spus ca i-ar fi protejat pe „Camatari” pe vremea cand era fost adjunct al Politiei Capitalei. Intre inaltii ofiteri de politie invocati pe post de protectori de catre fratii „Camataru” si de catre locotenentii lor s-au aflat Nicolae Berechet, Gelu Drajneanu, Florin Sandu, Marian Tiganus, Bujor Florescu. Toti ofiterii au negat implicarea in protejarea Camatarilor.
Niciun politician acuzat oficial
In ultimul dosar al „Clanului Camatarilor” (D 147/P/2004), Parchetul a conexat alte disjungeri (opt fapte de crima organizata), dupa cum ne-a declarat procurorul Simona Frolu, de la Biroul de Presa al Parchetului. Cu acest dosar, Parchetul a intocmit opt trimiteri in judecata in dosarul „Clanul Camatarilor”, fara a aduce acuzatii de coruptie inaltilor functionari publici sau politicienilor suspectati initial ca ar fi protejat aceasta grupare criminala, sustin surse judiciare.
Biroul de presa al Parchetului a refuzat sa spuna ce fapte de crima organizata vizeaza ultimul dosar al „Clanului Camatarilor”, desi acum procurorii finalizeaza dosarul (se prezinta materialul de urmarire penala), faza in care nu se poate invoca prejudicierea anchetei, mai ales ca am solicitat informatii cu caracter general.
De relatii apropiate cu fratii „Camataru” au fost acuzati fostii senatori PSD Vasile Duta si Traian Rece, precum si primarul PSD al sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, dar ei nu au fost pusi sub acuzare in dosarele fratilor Camataru.
La Predeal, cinci morti
Cel mai cunoscut scandal de camatarie s-a soldat cu sinucideri si decese din cauza socului pierderii locuintei. La Predeal, au fost distruse 35 de familii, care au girat cu casele lor imprumuturi facute la indemnul unui director de liceu, in folosul fiicei sale, Loreley Petrescu. Oamenii s-au lasat convinsi sa-si puna casele drept gaj si datorita notorietatii prieteniei dintre fiica directorului de liceu si fiica lui Theodor Stolojan (fostul premier al Romaniei, fost consilier al presedintelui Traian Basescu), cele doua avand si afaceri impreuna. In scandal, insa, fiica lui Stolojan nu a avut nicio implicare. Loreley Petrescu avea nevoie de bani pentru a-si salva afacerea din domeniul turismului, iar parintii elevilor tatalui ei i-au garantat imprumuturile cu locuintele lor. Au murit de inima rea Sabina Caia, Elena Onofrei, Maria Lupu, Mircea Muresan si fiul sau, iar Alexandru Tudorache s-a sinucis. Camatarii implicati – Ion Semenescu, Elena Serea, Maria Fileata, Reli Goanta, V. Pitis – au obtinut casele victimelor prin procese rapide. Nu s-a tinut cont de faptul ca notarii implicati nu i-au avertizat pe garanti de consecintele gestului lor. Ba, mai grav, nu le-au dat nici macar un exemplar din contractul de garantie incheiat la notar. Nimeni nu a fost pedepsit de Justitie.
La Iasi, rafale de mitraliere
Camatarul iesean Tiberiu Cristodorescu a fost tinta unui atentat pus la cale de concurenta reprezentata de Vasile Rodideal si Dima Chetreanu. Cristodorescu a fost confundat cu unul dintre locotenentii sai, mitraliat cu un Uzi in plina strada, in plina zi. La Iasi, Cristodorescu a avut printre clienti si oameni de afaceri, intre care s-a aflat Decebal Pintiei, cu o datorie de 140.000 de dolari. Piata camatariei iesene a fost impartita si cu Mihai Lupascu Anghelache si Lenuta Rusu. Desi a fost vorba de reglari de conturi cu mitraliera, actorii scenei au fost eliberati din arestul preventiv. Instantele iesene au practicat clementa in privinta camatarilor si intransigenta si celeritatea in privinta victimelor camatarilor, lasate fara locuinte.
La Timisoara, camatarie de 20 milioane de dolari
In orasul de pe Bega, camataria concureaza eficient bancile. Potrivit unei statistici facute la Judecatoria Timisoara, creditele cu ipoteca au insumat in cinci ani peste 20 de milioane de dolari, adica un sfert din intreaga activitate a bancilor din oras. Pe rolul judecatoriei au fost inregistrate 1.951 de imprumuturi cu ipoteci, facute cu persoane fizice. Dintre acestea au existat doar 22 de sesizari penale. Majoritatea dosarelor penale – 19 la numar – l-au vizat pe executorul judecatoresc Sorin Romeo Matei. Doar in doua dosare s-a inceput urmarirea penala. Au existat suspiciuni cu privire la relatii de tip crima organizata intre camatar-notar-judecator-executor, dar fara finalitate. In Timisoara, profesoara Dorica Gurban s-a sinucis din cauza datoriilor la camatari.
Complicii camatarilor: notarii, judecatorii, executorii
Camataria se bazeaza pe imprumuturi de la persoane fizice, facute printr-un notar public. Dobanda este camuflata in valoarea sumei imprumutate, care este mai mare cu cateva zeci de procente decat cea real-imprumutata. De obicei, inainte de epuizarea platilor ratelor, camatarul dispare, iar cel care a imprumutat banii nu mai are cui sa returneze ultimele rate. Dupa circa doua luni de la epuizarea perioadei de creditare, camatarul face actiune in instanta, unde castiga procesul rapid. Tot la fel de rapid se gaseste un executor judecatoresc, iar datornicul este aruncat afara din casa. Alteori, prin complicitatea notarilor, oamenii nici nu cunosc toate conditiile in care au imprumutat banii sau au girat cu locuintele pentru prieteni. Din industria camatariei, notarii castiga zeci de milioane de lei (10% din valoarea reala a imobilului ipotecat), executorii judecatoresti, asijderea. Nimeni nu are interes sa stopeze fenomenul. Exista si camatarie cu forta. Adica, lideri ai lumii interlope, prin violenta, obliga diverse persoane sa semneze ca au imprumutat de la ei sume uriase, dupa care le iau, cu japca, bunurile.
Camataria migratorie
La Ploiesti, camatarul Nicolae Avram si jurista Simona Corcodel si-au lasat victimele fara case. Dadeau bani cu imprumut si apoi nu mai erau de gasit pentru restituirea banilor. Dupa ce expira perioada de imprumut, camatarul devenea proprietarul caselor puse gaj.
Camatarii din Medias au facut victime in mai multe judete ardelene din Alba pana la Hunedoara, precum si in zona Sibiului. In acest dosar au fost arestate 14 persoane. La Cluj, Teodor Nilas a fost prezentat ca un cunoscut si temut camatar. In Oradea, camatareasa pare a fi si Elena Demir, care a incheiat 34 de contracte de imprumut cu garantie imobiliara si 20 de contracte de vanzare-cumparare. Victimele au ramas fara case. In zona bihoreana, jurnalistii au descoperit ca si un fost securist (Ioan Ardelean) s-a ocupat de camatarie, ca si colonelul SRI Aurel Huh Gordon. La Craiova, Fanel Trandafir si Paul Valuta au fost acuzati ca practica, printre altele, si camataria. Clanurile camatarilor au si migrat in Germania, Franta, Spania, Marea Britanie, Italia odata cu migratia fortei de munca din Romania spre Occident. Au existat cazuri prezentate in presa cu romanii jecmaniti. Pentru munca in strainatate, camatarii au angajat fosti sportivi de performanta (pentru intimidare prin bataie).
Ancheta a fost declansata si in Romania, la solicitarea autoritatilor franceze. De notorietate a fost cazul de la Londra al lui Csaba Mihaly Varga (batut, sechestrat), care a platit peste 200.000 de lire sterline ca taxe de protectie grupului Negoi Filip (interlop din zona Vaii Jiului, fost bodyguard al lui Miron Cozma) pentru a fi lasat in pace. Avea o afacere, a dat faliment, apoi a vrut sa se sinucida.
