» Cladirea de secol XIX strajuieste pe partea stanga intrarea in Cimitirul Central din Cluj-Napoca.
» Aici au functionat fostul hotel si cafeneaua Biasini, de unde a pornit Revolutia de la 1848.
» I-a avut ca oaspeti pe istoricul Nicolae Balcescu si pe poetul Petofi Sandor.
La parterul cladirii, doua intrari alaturate au la prima vedere doar un singur lucru comun: geamurile termopan gemene. Una din intrari adaposteste restaurantul "La Biasini", iar cealalta pompele funebre "La Coronita". Alaturarea pare incomoda, dar firmele au inca un lucru in comun: acelasi proprietar. Cladirea a apartinut prosperului om de afaceri italian Biasini, propasit prin Cluj in secolele trecute, si a adapostit un hotel si o cafenea, din fata carora a pornit Revolutia de la 1848. Aici au poposit poetul maghiar Sandor Petofi si istoricul Nicolae Balcescu.
Restaurantul "La Biasini" a fost deschis in urma cu patru luni, pentru a reinnoda traditia cafenelei pasoptiste. O data ce trece pragul restaurantului "La Biasini", calatorul descopera o incapere eleganta. Impresia de spatiu generos izbeste pe oricine, desi incaperea nu este prea mare. Boltele largi, pierdute in alte spatii, de care atarna candelabre cu motive florale, sporesc spatiul si eleganta salii. Un miros proaspat, floral, dar si prezenta lugubra a pompelor funebre de alaturi imbie la meditatie asupra vietii si a mortii. Un "Welcome to the Hotel California" in fundalul sonor discret al localului aduce aminte de vremurile in care poetul Petofi Sandor sau omul politic si jurnalistul George Baritiu au ales ospitalitatea milanezului Biasini.
Restaurantul a fost destinat in special meselor organizate. Pomeni, botezuri, aniversari… Aici oamenii pot plange ca intr-un purgatoriu aievea sau se pot bucura, in egala masura, pot dansa sau se pot pierde cu gandul in violetul tipator al tablourilor de pe pereti.
Dupa ce clientul serveste cafeluta si are o placuta conversatie de adio cu chelnerul, isi poate lua inima in dinti si trece in "lumea" de dincolo. Adica "La Coronita". Un puternic miros de lac si mormane de sicrie, coroane si cruci il intampina pe clientul curajos.
Patroana de la "Biasini" si "Coronita", Rodica Maier, discuta incurcata despre cele ale casei. "Pentru noi e o a doua natura. Acum zece ani eram stresati si noi", a marturisit doamna Maier. Faptul ca detine o parte din istoricele proprietati ale lui Biasini este un titlu de noblete pe care il dezvaluie cu mandrie fiecarui client.
Sicriele din depozitul impresionant sunt produse de urmasii italieni ai lui Biasini din Romania. Ele variaza intre 250 si 3600 de lei. Lemnul masiv lacuit reflecta imaginea privitorului ca intr-o oglinda. Interiorul alb, dantelat, asigura confortul ultimului drum.
Serviciile oferite sunt complete: imbalsamare, manipulare, transport intern si international. Parca dupa un testament scris de Bacovia, cei decedati pe meleaguri indepartate sunt adusi acasa in sicrie de plumb sigilate.
In fata fostului hotel nu mai sunt azi birjele sau diligentele lui Biasini, dar masinile tip "papuc" cu insemne mortuare stau pregatite ca niste taximetre spre o alta lume. z
CONSERVARE
» Hotelul "Biasini" si revolutia de la 1848
Profesorul milanez de scrima Gaetano Biasini s-a stabilit in 1832 la Cluj, unde a primit statutul de cetatean. Pe langa afacerile de transport cu birje si diligente rapide, italianul a inceput constructia unui hotel pe strada Turzii, cladire care se pastreaza in stare aproape perfecta si astazi. Numele hotelului Biasini a intrat insa in istorie cu ocazia Revolutiei de la 1848. La hotel au poposit oamenii mari ai momentului: istoricul Nicolae Balcescu, poetul Sandor Petofi, omul politic si jurnalistul George Baritiu. Cafeneaua hotelului Biasini a devenit locul favorit al studentimii romane, care a organizat aici petreceri, jocuri si manifestari patriotice. In fiecare an, la 15 martie, maghiarii din Cluj se aduna in fata fostului hotel, pentru a rememora Revolutia de la 1848. Fostul primar al municipiului, Gheorghe Funar, a organizat si el manifestari nationaliste, pentru a tulbura evenimentele organizate de maghiari.
ISTORIE
» Loc al negocierilor esuate
La cafeneaua Biasini, Balcescu si Petofi au incercat sa ajunga la o intelegere in privinta divergentelor dintre revolutionarii maghiari si cei romani, insa fara succes. Petofi si Balcescu doreau ca Transilvania sa se desprinda de sub jugul habsburgic, insa aveau o viziune diferita. Balcescu dorea ca natiunea romana sa devina libera si egala cu celelalte natiuni din Transilvania, insa Petofi nu a acceptat.
