Dupa o luna petrecuta pe mare, cei 100 de cadeti ai Marinei Militare s-au intors, ieri, acasa. Obositi, mai slabi, dar cu „diploma” de om al marii in buzunar, bobocii au fost asteptati de cateva sute de oameni. Voiajul in Marea Neagra a fost ultimul pentru comandorul Sorin Pamparau, care a predat comanda navei-scoala secundului.
Aglomeratie mare in portul militar. Familiile celor 200 de oameni imbarcati la bordul NS „Mircea” isi asteptau nerabdatoare tatii, sotii, prietenii si… prietenele. Opt stu-dente au facut, pe toata durata marsului, practica pe nava, au invatat marinarie si au muncit cot la cot cu baietii. „Mircea” a acostat elegant, asa cum doar o nava cu vele stie sa o faca. Pe puntea de comanda, comandorul Pamparau a strigat ultimele ordine din cariera sa. O astfel de nava trebuie manevrata cu mare grija si, asa cum ii sta bine unui batran lup de mare, Pamparau a dirijat personal operatiunile de acostare. „Mircea” a fost apoi bine legat la mal, echipajul a dat raportul, iar multimea a invadat puntea. Oamenii au fost foarte curiosi. Era pentru prima data cand calcau pe puntea unei nave cu vele. Au ramas impresionati de ordinea si curatenia de la bord. Desi a parcurs peste 2000 de mile marine, nava-scoala arata ca noua. In spatele albului imaculat al velelor si al puntii de lemn, lustruita, stau insa zile intregi de truda. Se spune ca la bordul lui „Mircea” munca nu se termina niciodata.
A predat comanda
Atentia militarilor s-a indreptat spre comandant. A fost ultimul voiaj la carma lui „Mircea”, dupa care comandorul Pamparau a fost trecut in rezerva. Ordinul de zi s-a citit in front. Emotionat, comandantul velierului i-a predat comanda secundului si a fost aplaudat de echipaj. „Viata pe velier este grea. 200 de oameni traiesc si muncesc zi de zi pe o punte de 80 de metri”, a precizat comandantul. El priveste retragerea din activitate ca pe un lucru normal, o evolutie fireasca a vietii. Comandorul a primit apoi macheta navei-scoala „Mircea”, in amintirea anilor petrecuti in comanda ingusta a navei.
Amintiri de neuitat
Caporalul Dan Ungureanu considera marsul drept o experienta unica. „A fost un voiaj extrem de util pentru noi. Am avut ocazia sa facem practica”, a precizat caporalul. Majoritatea celor de la bord au fost incantati de marsul de instructie. Nu vor uita niciodata botezul marinaresc la care au participat. Aceeasi parere au avut-o si cei doi cadeti turci, care s-au inteles perfect cu studentii romani si au primit diplome pentru activitatea prestata la bordul velierului.
Piatra de incercare
Pe toata durata marsului, cadetii au sustinut probe la toate disciplinele. A fost un mod inedit de examinare, dar studentii si elevii au obtinut note bune. Marina Militara a reluat astfel vechea traditie conform careia cadetii navigheaza, in timpul scolii, pe velier. Romania se numara printre putinele state care perfectioneaza ofiterii de marina in stilul „clasic”. Navigatia cu vele, dar mai ales conditiile dure de la bord formeaza deprinderi ce ulterior se dovedesc a fi foarte utile. O zi obisnuita pe velier incepe de cum se lumineaza. Fiecare are sarcinile lui precise, iar pe punte cadetii trebuie sa se miste „spirt”. Intinderea velelor se face cu cronometrul in mana. Nu se accepta nici cea mai mica intarziere sau greseala. In lumea marinarilor militari, se considera ca nu esti un adevarat profesionist daca nu ai trecut pe la „Mircea”. Pana si Traian Basescu, fost comandant de cursa lunga, si-a amintit, cu ocazia ultimei vizite, vitregiile pe care le-a indurat pe perioada cand a facut practica la nava.
