La nivelul intregului judet se estimeaza ca exista peste o mie de cabinete particulare. Nu se poate intocmi o situatie exacta din simplul motiv ca autoritatile nu detin o evidenta centralizata. Medicii care si-au infiintat societati comerciale figureaza in baza de date a Oficiului Registrului Comertului, cei care au incheiat contracte cu statul apar in baza de date a Casei Nationale de Sanatate, persoanele fizice sunt inregistrate la alte institutii si tot asa. Desi au incineratorul la cativa kilometri de cabinetele unde isi desfasoara activitatea, medicii din oras nu se grabesc sa se conformeze normelor de mediu, care ii obliga sa incheie contracte cu un operator autorizat de deseuri.
Marina Albu, directorul general al societatii care administreaza unicul incinerator autorizat din sud- estul tarii, a precizat ca numarul contractelor incheiate cu medicii se modifica foarte des din cauza faptului ca acestia obisnuiesc sa nu-si onoreze contractele. Se folosesc de aceste hartii pentru obtinerea autorizatiilor, apoi devin total dezinteresati de colectarea deseurilor medicale. "Ii notificam, dupa care reziliem contractele. Am transmis toate aceste situatii la institutiile abilitate, insa nu se intampla nimic". Legea stipuleaza clar ca aceste cabinete nu pot functiona daca nu au rezolvata problema gestionarii deseurilor.
Termen-limita – trei zile
Resturile medicale trebuie predate societatilor autorizate la cel mult 72 de ore de la actul medical.
Cum transportului ii sunt alocate 24 de ore, inseamna ca doctorii trebuie sa scape de deseuri o data la 48 de ore. Nu este nevoie decat de un simplu telefon. Se face o programare in functie de cerintele clientului, iar autoutilitarele speciale vin periodic sa ridice deseurile.
In plus, se poate face la cerere instructajul personalului medical in manipularea ambalajelor, astfel incat riscurile ca cineva sa intre in contact cu materialele periculoase sa fie cat mai mici.
Colectarea, transportul si arderea acestora se fac numai de catre firme specializate si, culmea, nu costa mai mult de cateva sute de lei vechi pe luna. Cu toate acestea, de cele mai multe ori deseurile medicale, incepand cu banalele seringi, continuand cu reactivii pentru analize si terminand cu resturi de tesut uman ajung in ghenele obisnuite de gunoi sau sunt arse in cuptoare improvizate sau chiar sobe.
"M-a surprins inca de la inceput faptul ca mare parte din cadrele medicale nu dovedesc interes pentru aceasta activitate. Problema deseurilor este luata in gluma, acestea sunt asimilate resturilor menajere", a declarat Marina Albu.
Risc maxim
Lipsa unui control eficient asupra deseurilor pune in pericol deopotriva viata pacientilor si doctorilor. O problema grava este lipsa containerelor speciale destinate obiectelor ascutite. Acestea sunt fabricate dintr-un plastic gros si au dispozitive de siguranta ce, odata sigilate, nu permit deschiderea ulterioara a capacelor. Ambalate necorespunzator, acele de seringa pot produce leziuni si transmit virusul HIV, TBC sau hepatita. Tocmai de aceea, aceste deseuri sunt incinerate la o temperatura de peste 1000 de grade Celsius.
