Britanicii au votat pentru ieşirea din UE, un proces cunoscut deja sub denumirea de BREXIT, iar BBC a făcut un scenariu cu acţiunile care vor urma.
Luni, sau poate mai devreme, va fi şi o declaraţie a Parlamentului, dacă membrii acestuia solicită astăzi sau mâine o reuniune specială pe această temă.
Pieţele financiare au reacţionat imediat
Lira sterlină s-a prăbuşit după anunţarea primelor rezultate ale referendumului, ajungând deja la cel mai mic nivel faţă de dolar din 1985 încoace.
Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, va fi probabil una dintre figurile cheie din următoarele ore şi zile, iar Banca Centrală Europeană probabil că va reacţiona rapid, ţinând cont de nivelul schimbărilor care vor avea loc în Uniunea Europeană după rezultatul acestui referendum.
Citește și: BREXIT. Lira sterlină s-a prăbușit la cel mai slab nivel din 1985 încoace
Liderii europeni răspund
Toţi liderii europeni doresc ca Marea Britanie să rămână în UE, iar acest rezultat va fi primit cu descurajare şi furie. Probabil că va fi convocată o reuniune de urgenţă.
Este greu de prezis ce se va întâmpla acum. Au exista deja discuţii între liderii europeni legate de oferirea unor noi concesii în încercarea de a convinge Marea Britanie să rămână în UE, deşi partea engleză le-a respins spunând că voinţa poporului va fi respectată.
Ţinând cont de faptul că preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a sugerat că „cei care pleacă nu vor fi reprimiţi cu braţele deschise”, atmosfera s-ar putea înrăutăţi destul de repede.
Vor începe negocierile pentru ieşire
În timpul campaniei, premierul Cameron a precizat că va activa imediat clauza 50 din Tratatul de la Lisanbona, declanşând imediat procedura de retragere a ţării din Uniunea Europeană. George Osborne consideră că asta s-ar putea petrece în două săptămâni.
Odată ce acest articol este declanşat, nu mai există cale de înatorcere a Marii Britanii în UE decât dacă toate celelalte state membre ajung la un astfel de acord.
Dar ieşirea din Uniune nu este un proces automat – trebuie negociată cu membrii care rămân. Aceste negocieri ar trebui finalizate în doi ani, dar Parlamentul European are drept de veto asupra oricărui nou acord care reglementează relaţia dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.
Liderii campaniei pro-ieşire, Boris Johnson şi Michael Grove, au spus că nu este nevoie să se activeze imediat articolul 60. Ei au subliniat că numai după dezbateri informale extinse cu celelalte state membre şi cu Comisia Europeană se va şti dacă şi cum trebuie activată clauza 50.
Ideea principală ar fi să li se dea timp liderilor celorlalte ţări membre UE pentru a realiza că au nevoie de acorduri „prietenoase” cu Marea Britanie pentru a continua să-şi exporte bunurile de consum pe pieţele engleze fără suprataxe.
Ei mai susţin că britanicii ar putea, tehnic, să ignore toate acestea şi să şteargă pur şi simplu UE din legislaţia naţională, dar asta nu va uşura negocierile viitoare.
Aşadar, în funcţie de momentul în care se declanşează clauza 50, poate pe la sfârşitul verii sau începutul toamnei, vor începe negocierile la Bruxelles asupra termenilor de ieşire a Marii Britanii din UE şi a naturii viitoarelor relaţii dintre cele două părţi.
Asta va însemna nu doar revocarea supremaţiei legislaţiei europene asupra celei britanice, dar şi verificarea a peste 80.000 de pagini de acorduri europene, pentru a decide care trebuie abrogat, amendat sau păstrat – un proces pe care Parlamentul va dori să-l supravegheze.
După doi ani, Marea Britanie nu va mai fi supusă tratatelor actuale ale UE decâd dacă ambele părţi (inclusiv toate cele 27 de state membre rămase) sunt de acord să prelungească procesul de negociere.
