» Conceptul campaniei trebuie centrat "pe ce vor strainii sa cumpere".
» Ministerul turismului va cheltui pentru crearea si promovarea brandului de tara (imaginea Romaniei turistice) circa 75 milioane de euro.
Gasirea unui brand este necesara, spun patronii din turism, deoarece brandul este ca o marca de masina: mai nimeni nu cumpara o masina fara marca. Noua cautare a brandului turistic vine dupa esecul proiectelor "Eterna si fascinanta Romanie", "Romania – mereu surprinzatoare" si "Fabulospirit". Ultima campanie de realizare a brandului de tara s-a soldat cu cheltuirea a 1,5 milioane de euro din banii publici, pentru realizarea a cinci clipuri neutilizabile de promovare a imaginii Romaniei, avandu-l in centru pe Dracula. Afacerea a esuat la Departamentul National Anticoruptie, care a trimis in judecata 13 persoane.
Faptul ca Romania are inca drumuri proaste pe care circula soferi inconstienti, zeci de mii de caini vagabonzi aflati in libertate, hoti de buzunare si hoti din bancomate nu este vazut ca un impediment in definirea brandului de tara. "Nu trebuie sa asteptam ca Romania sa devina o Elvetie pentru a lucra la un brand turistic. Cuba aflata sub comunism este o destinatie turistica importanta. La fel este si Egiptul, o destinatie a turismului de lux, in care poti sa ai probleme cu rapitorii daca pornesti prin desert", ne-a declarat Traian Badulescu, purtatorul de cuvant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT).
Agentii de turism spun ca specialistii in branding trebuie sa aleaga cele mai potrivite solutii de prezentare a Romaniei, astfel incat strainii sa nu fie pacaliti de clipurile publicitare si sa constate neconcordante intre ceea ce gasesc la noi si ceea ce au vazut acasa, la televizor.
"Nu poti sa le spui ca tara noastra este Grecia si ei sa vina aici si sa se creada in Coreea de Nord. De asemenea, nu pot fi folosite sloganuri precum «Romania – tara soselelor perfecte»", recunoaste Badulescu. In opinia sa, rezolvarea problemelor legate de infrastructura, de maidanezi si hoti sunt probleme care se pot rezolva. Mai greu de modificat este atitudinea fata de turisti. "Pentru ca brandul turistic sa aiba succes, trebuie lucrat la ospitalitate, la zambet. Trebuie sa zambeasca nu numai angajatii din hoteluri, ci si oamenii de rand din localitatile in care vin turisti. In plus, strainii trebuie tratati politicos. De ce in strainatate esti tratat la fel si daca iei caviar, si daca iei o apa minerala?", subliniaza reprezentantul agentiilor de turism.
In opinia patronatelor din turism, acest brand turistic trebuie facut nu pentru noi, ca pana acum, deoarece ar fi contraproductiv, ci pentru vizitatorii straini. "Nu putem spune de pe acum daca brandul va cuprinde muntii, Delta sau pe Dracula. Este nevoie de cercetari serioase la elaborarea acestui brand, pentru ca strainii ne descopera unele calitati pe care noi nu le constientizam sau nu le vedem", spune Dragos Raducan, secretarul general al Federatiei Patronale a Turismului. Cu alte cuvinte, "brandul de tara trebuie facut pe ce vor ei sa cumpere, nu pe ce vrem noi sa vindem, ca pana acum", puncteaza Raducanu: "Noi am vrea sa vindem litoral si Delta, ei zic Delta – da, litoralul – nu". Agentii de turism sunt de acord cu faptul ca trebuie sa promovam prin brandul turistic ceea ce ne diferentiaza de alte tari. "Definirea brandului turistic al Romaniei trebuie sa porneasca de la cine vine in tara noastra si de la ceea ce ne-ar putea diferentia fata de alte tari", ne-a declarat Badulescu. De pilda, Delta Dunarii si Dracula – un mit care nu poate fi ignorat – ne pot diferentia de altii. Potrivit statisticilor oficiale, turistii straini prefera circuitele culturale de 14 zile (manastiri, castele, cetati), turismul balnear, turismul in Delta si la munte.
Pana la stabilirea brandului national, unele judete incearca sa-si defineasca branduri turistice proprii. Daca Iasiul crede ca "Teiul lui Eminescu" poate fi brandul sau, Covasna si Harghita mizeaza pe brandul "Tinutul Secuiesc". Alte judete, precum Craiova, se afla la ora cautarii brandului. "De ce sa isi petreaca europenii vacantele doar la Londra, Paris, Praga, Roma si sa nu isi cheltuiasca banii si la Craiova?!", s-a intrebat recent primarul Antonie Solomon. Pe de alta parte, edilul a recunoscut ca orasul sau are unele probleme de imagine din cauza conflictelor intre politie si interlopi, ceea ce ingreuneaza atragerea turistilor.
Paguba
Dracula musca
Noua cautare a brandului turistic vine dupa esecul proiectelor "Eterna si fascinanta Romanie", "Romania – mereu surprinzatoare" si "Fabulospirit". Cel mai rasunator esec a fost insa cel de acum doi ani, cand Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT) a cheltuit 1,5 milioane euro pentru realizarea a cinci clipuri neutilizabile pentru promovarea Romaniei, avandu-l in centru pe Dracula. Departamentul National Anticoruptie a trimis deja in judecata 13 persoane in acest caz. Fosta presedinta interimara a ANT Livia Sima a respins acuzatiile cu privire la implicarea ei in contractarea acestor "clipuri absolut groaznice": "Eu n-as fi fost de acord cu Dracula care spune «Musc o bucata din Romania» si este inadmisibil ca o persoana a putut aproba asa ceva. Este ca si cum noi trebuia sa cumparam pantofi Armani si ni s-au livrat inlocuitori de piele", arata Sima, imediat dupa izbucnirea scandalului, cand Guvernul a cerut socoteala pentru banii contribuabililor, cheltuiti aiurea.
