Descendenti ai primilor locuitori ai Africii australe, bosimanii, astazi in numar de circa 100.000, au dreptul sa revina pe pamanturile lor ancestrale Ð a decis un tribunal din Botswana, la capatul unuia dintre cele mai lungi si spectaculoase procese din istoria acestei tari. Iritat de „vechile stereotipuri”, de „modul de trai primitiv, bazat pe vanatoarea cu arcul” si de „izolarea totala” in care vietuiau bosimanii, guvernul Botswanei a decis acum doi ani sa-i expulzeze din Rezervatia Centrala Kalahari (CKGR), unde traiau din mosi-stramosi.
Metodele folosite au variat de la constrangere (intreruperea furnizarii apei, hranei si a oricarei asistente medicale pentru cei din rezervatie) la diverse recompense in bani si vite pentru cei docili. Procesul a luat amploare dupa ce organizatia londoneza Survival International, care apara populatiile indigene din lumea intreaga, a acuzat guvernul Botswanei ca vrea sa-i alunge pe bosimani pentru ca pe vechile lor teritorii sa creeze exploatari diamantifere.
Decizia istorica in favoarea bosimanilor a fost luata cu majoritate de doi la unu de un tribunal din localitatea Lobatse. „Reclamantii au fost privati de pamanturile lor prin forta si pe nedrept. Dreptul lor de a reveni in rezervatie este afirmat fara echivoc”, a declarat presedintele Curtii, in fata unei sali arhipline in care se aflau si cativa zeci de bosimani. „Ma pot intoarce in CKGR. Strabunii ma asteapta, au nevoie de mine”, afirma Roy Sesana, sef de trib.
Impartiti intre Namibia, Botswana si (intr-o masura mai mica) Africa de Sud, bosimanii au in comun o lunga istorie de marginalizare sociala. „Erau considerati niste salbatici fara vreo cultura”, explica un profesor universitar din Johannesburg. Graitoare sunt secventele din filmul „Zeii au cazut in cap” (1981), in care caderea unei sticle de Coca-Cola in mijlocul unei asezari primitive de bosimani provoaca discordie in trib.
