Premierul a declarat la finalul şedinţei de guvern de miercuri seară că firma americană Bechtel va termina tronsonul pe care il are acum in lucru din Autostrada Transilvania, dupa care restul de sase vor fi scoase la licitaţie.
„Ministerul Transporturilor a finalizat negocierile: se continuă lucrările pe Surplacu de Barcău-Borş, am decis la nivel politic ca tronsonul de la Gilau-Mihăeşti să fie scos imediat la licitaţie, să se reia proiectarea pentru tronsonul Târgu Mureş-Câmpia Turzii pentru ca aceste lucrări să fie continuate pe bugetul de stat. Bechtel nu primeşte despăgubiri. Niciun fel”, a spus Emil Boc.
Compania Bechtel va mai lucra doar pe două tronsoane, statul fiind liber să liciteze celelalte şase tronsoane, a anunţat si ministrul Transporturilor, Anca Boagiu.
Potrivit ei, costul total al autostrăzii se va ridica la 3,8 miliarde euro, comparativ cu 9,9 miliarde euro la cât s-ar fi ridicat investiţia totală dacă lucrarea ar fi fost derulată până la final cu Bechtel pe baza contractului încheiat în 2004.
Boagiu a precizat că înţelegerea cu constructorul american Bechtel a putut fi modificată cu sprijinul ambasadei americane la Bucureşti şi a preşedintelui Traian Băsescu.
Reactie stranie a americanilor
Ca reactie la comunicatul Guvernului tot miercuri seara firma americana a trimis un comunicat de presa in care isi exprima bucuria ca se vor continua lucrarile la tronsonul 3C Suplacu de Barcau-Bors fara insa a confirma cele spuse de premierul Emil Boc. In comunicat Bechtel nu afirma ca accepta sa renunte la despagubiri sau ca se lipseste de realizarea celorlalte sase tronsoane.
Redam integral reactia in coada de peste a americanilor dupa anuntul Guvernului. „Ministerul Transporturilor din România şi Bechtel au ajuns la un acord preliminar privind reluarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Conform acordului, Bechtel va finaliza construcţia a încă 60 km de autostradă până la sfârşitul anului 2013. Ministerul Transporturilor va asigura finanţarea continuă pentru execuţie până în anul 2013. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România va asigura la timp autorizaţiile corespunzătoare necesare execuţiei. „Acest acord cuprinde finalizarea altei secţiuni din Autostrada Transilvania, respectând priorităţile bugetare ale Guvernului”, a declarat Walker Kimball, directorul de infrastructură al Bechtel. „Suntem mândri să fim parte din acest proiect important de infrastructură de care beneficiază România, prin reducerea timpului de călătorie şi asigurarea de locuri de muncă. Vom continua să angajăm forţă de muncă din România şi să lucrăm cu antreprenori şi furnizori autohtoni pentru a creşte la maxim efectele pe care acest proiect le are asupra economiei locale”. Pe durata acestui proiect, Bechtel şi partenerul său Enka au angajat aproximativ 5,500 de români şi au pus în aplicare un program detaliat privind forţa de lucru. Proiectul a organizat programe de instruire pentru angajaţi, totalizând peste 171,000 ore. Bechtel s-a angajat de asemenea să crească conţinutul autohton cu peste 80% din toate contractele acordate furnizorilor şi furnizorilor de servicii din România. Bechtel a finalizat 52 km de autostradă în jurul oraşului Cluj. Lucrarea a degrevat semnificativ aglomerarea de trafic din oraş şi din jurul acestuia, şi a adus noi investiţii industriale în regiune. Progresând, operaţiunile de construcţie se vor concentra pe secţiunea de autostrada dintre Suplacu de Barcău şi Borş, de lângă oraşul Oradea. După finalizare, noua secţiune va reduce şi mai mult timpul de călătorie de la Bucureşti la graniţa cu Ungaria„.
Anul viitor încă 18 km autostradă, marca Bechtel
Potrivit surselor din cadrul Ministerului Transporturilor, intelegerea cu Bechtel este ca firma americană să definitiveze tronsonul de 64 de km până la graniţa cu Ungaria, cel târziu în 2013. Anul viitor, Bechtel ar urma să deschidă circulaţiei cel puţin 18 km de autostradă.
Statul îi va achita firmei americane datorii de 94,1 milioane euro fără TVA în două tranşe respectiv în septembrie 2011 şi decembrie 2011, iar Bechtel va primi banii necesari terminării tronsonului 3C. Preţul acestuia nu va fi micşorat după cum a anunţat zilele trecute în mod repetat presa, însă nu va mai fi indexat conform clauzelor contractuale. Costurile suplimentare nu vor putea depăşi 5% din valoarea secţiunii. Penalităţile de întârziere plătibile de americani vor fi de 0,05%/zi dar nu mai mult de 10% din valoare. Guvernul se angajează să semneze un al doilea acord de modificare a contractului (după cel din 2005) până la 31 august 2011, iar modificarea să fie promovată prin Hotărâre de Guvern. Totodată în cadrul înţelegerii statul se angajează să nu mai ceară firmei Bechtel penalităţi pentru diferitele deficienţe ale lucrărilor.
Bechtel tot ar pleca cu un miliard de euro profit
Dacă americanii sunt de acord să părăsească lucrările pe celelate şase tronsoane, ei tot câştiga aproximativ un miliard de euro. Aceasta este diferenţa între suma încasată până acum de către ei (aproximativ un miliard de euro), datoriile companiei de 100 de milioane de euro şi restul de plată pentru lucrările pentru 3C şi preţul de 500 de milioane de euro la care ar fi trebuit construite tronsoanele Câmpia Turzii-Gilău şi Suplacu de Barcău-Borş (in total 116 km), dacă am lua de bun preţul avansat în 2003 pentru întreaga autostradă, adică 2,1 miliarde euro pentru 410 km.
Istoricul autostrăzii
Un act legislativ semnat în 2003 prevedea realizarea celor 410 km de autostradă dintre Braşov şi Borş pe baza unei finanţări asigurate de americani. La numai două luni un alt act legislativ al guvernării PSD anula obligativitatea Bechtel de a asigura finanţarea aceasta revenind statului român. Pentru construirea autostrăzii se stabilea un preţ ţintă de 2,1 miliarde euro. fără TVA, însă acesta era doar relativ deoarece singurele preţuri certe erau doar cele unitare, cel final rezultând pe parcurs prin înmulţirea acestora cu cantităţile de lucrări rezultate din proiect. Deoarece sarcina realizării acestuia revenea firmei Bechtel, care avea astfel control asupra preţurilor finale, fostul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, a impus la negocierile din 2005 ca proiectarea a şase din cele opt tronsoane (două dintre acestea, anume 2B Câmpia Turzii-Gilău şi 3C Suplacu de Barcău -Borş) să devină sarcina părţii române).
Ministrul următor, Radu Berceanu, a cochetat în mai multe rânduri cu ideea rezilierii contractului pentru patru din cele opt tronsoane însă s-a mulţumit doar cu o renegociere a condiţiilor referitoare la plata anuală a unui avans si la schimbul valutar aferent acestuia. Ludovic Orban, un alt fost ministru al Transporturilor, a respins ideea rezilierii contractului afirmând că ar trebui plătite daune de peste un miliarde de euro. Până în prezent Bechtel a construit doar 52 km de autostradă între Câmpia Turzii şi Gilău şi a mai adus la stadiul de 50% alţi 64 de km între Suplacu de Barcău-Borş, încasând în total 1,2 miliarde euro -sumă ce include şi o datorie neplătită a statului către ei. Raportat la câţi bani a primit şi la ce a făcut, Bechtel a încasat până în prezent 15 milioane euro pe km. Pentru plata unei părţi din aceşti bani se fac vinovate guvernările de după 2005 care nici nu au reziliat nici nu au continuat proiectul, firma americană încasând plăţi de staţionare, penalităţi, etc.
