Vaticanul a beatificat ieri cel mai mare numar de crestini intr-o singura ceremonie. Au fost beatificati 498 de martiri, victime ale persecutiei religioase din timpul Razboiului Civil din Spania. Recordul anterior era detinut tot de spanioli.
In 2001, Papa Ioan Paul II beatificase 233 de catolici, ucisi de militiile republicane in Spania, intre 1934-1937.
Beatificarea in masa nu a fost insa realizata cu gandul la Cartea Recordurilor. Ceremonia de la Vatican a avut loc cu doar trei zile inainte ca guvernul socialist spaniol sa adopte Legea Memoriei Istorice. Acest proiect, unul crucial pentru mandatul premierului Zapatero, al carui bunic francmason si militant republican a fost ucis de nationalistii lui Franco, este contestat aprig de opozitia conservatoare si sustinut de gruparile comuniste si socialiste. Incalca o intelegere tacita intre partile combatante, nationalisti si republicani, ambele vinovate de atrocitati, si rescrie sectar istoria recenta a Spaniei, facand sa triumfe cu ajutorul unei majoritati parlamentare un singur punct de vedere asupra istoriei recente, cel republican.
Vaticanul insista ca beatificarea catolicilor ucisi de militiile republicane nu este o replica la initiativa guvernului Zapatero, a carui agenda radicala a provocat deja confruntari serioase cu Biserica. Sfantul Scaun arata ca beatificarea nu are legatura cu simpatiile politice ale victimelor persecutiei, ci cu marturia suprema a credintei crestine pe care acestea au dat-o prin acceptarea martiriului si iertarea persecutorilor. Apoi, oricum calendarul beatificarii nu ar fi putut tine cont de alte agende, procesul extrem de complicat durand ani de zile. Au fost instrumentate in paralel zeci de cauze de beatificare din 60 de dieceze. Totusi, la finalul procesului, Biserica Catolica poate alege o zi cu o semnificatie anume. Iar alegerea zilei de ieri pentru beatificarea catolicilor ucisi de militiile republicane nu poate fi o simpla coincidenta.
Nici premierul Zapatero nu crede in coincidente. Deocamdata incearca sa evite escaladarea conflictului, mentionand ca respecta decizia de beatificare la fel cum respecta si legea pe care o va publica miercuri in monitorul oficial.
Ar fi simplist sa citim ceremonia de ieri de la Vatican doar in cheia relatiei tensionate dintre Biserica Catolica si guvernul socialist de la Madrid. Biserica apreciaza ca sapte mii de crestini au murit marturisindu-l pe Hristos in timpul Razboiului Civil spaniol. Cei 498 de martiri ar fi fost beatificati oricum, eventual la alta data.
"Sangele martirilor este samanta crestinilor", spunea Tertulian, iar pentru crestini secolul XX a fost secolul persecutiei. In timpul revolutiilor rosii din Mexic, Rusia si Spania si apoi in tot lagarul comunist, au fost daramate biserici, profanate altare si ucisi cei care au refuzat sa se lepede de Hristos. Liderii "fara Neam si Dumnezeu", cum ii numea generalul Radescu, au vrut sa-l excluda pe Dumnezeu din scoli, universitati, spitale, calendare, chiar si din sanul familiei si din inima oamenilor. Au intalnit rezistenta celor care, asemenea primilor crestini, au marturisit, cu cuvintele cardinalului Iuliu Hossu: "Credinta noastra este viata noastra; cand ni se va lua viata, vom fi dezlegati de credinta noastra".
Astfel de beatificari in masa ne indeamna sa reflectam asupra secolului care abia s-a incheiat. Explozia de ura din secolul XX nu a fost provocata de razboaie religioase, ci de ideologii atee. Vrand sa creeze o lume fara Dumnezeu, comunismul si nazismul au lasat in urma mai multe victime decat toate razboaiele religioase ale veacurilor trecute.
Gelu Trandafir este publicist
