» Risipa de bani publici pe lucrarile de la Spitalul de Boli Infectioase Galati a intrat in faza finala, in urmatoarele saptamani urmand sa fie tocate ultimele 330.000 lei
Dupa cativa ani de lucrari de reparatii, pavilioanele de la Spitalul de Boli Infectioase din Galati par sa sugereze cum ar trebui sa arate un "spital-buncar" la Kabul sau Bagdad, pentru a proteja vietile pacientilor impotriva oricaror bombardamente distrugatoare. Solutia tehnica aleasa a fost consolidarea cladirilor cu centuri de beton, iar la unele dintre ele firma de constructii chiar a abuzat de astfel de "centuri". Cu siguranta, acest abuz este reflectat si in devizul lucrarilor.
Spre exemplu, una dintre cladiri arata ilar, pentru ca desi avea toti peretii strambi, constructorul nu si-a dat deloc silinta sa ii indrepte si micul pavilion a fost imbracat in centuri de beton, la fel de strambe. La recenta rectificare, Consiliul Judetean Galati a alocat spitalului 330.000 lei, suma cu care vor fi finalizate lucrarile de consolidare si amenajari. Presedintele CJ Galati, Eugen Durbaca, se declara multumit pentru ca in mandatul sau spitalul a devenit functional: "In acest mandat, la Spitalul de Boli Infectioase au fost consolidate cladirile, au refacute instalatia de apa, instalatia de incalzire, canalizarea, imprejmuirea. Spitalul a fost refacut, astfel incat pacientii internati acolo si cadrele medicale sa aiba parte de un spatiu corespunzator". In ceea ce priveste consolidarile, presedintele CJ Galati ne-a dat dreptate, dar spune ca a fost aleasa solutia cea mai putin costisitoare, iar in cazul pavilionului-buncar a fost mai ieftina consolidarea decat reconstruirea sa: "Aveti perfecta dreptate, dar eu, care am lucrat in constructii 21 de ani, probabil ca am prezentat alternativele.
Daca o demolez si o construiesc din nou, ma costa 10 miliarde, iar daca ii fac centura si o fac functionala, ma costa 2 miliarde. Nu spun ca nu aveti dreptate, dar s-a ales solutia cea mai economica. Eugen Durbaca spune ca asemenea probleme apar din cauza ca atributiunile de presedinte al consiliului judetean sunt restranse si nu poate interveni in relatiile cu antreprenorii: "Eu nu m-am bagat in nici o licitatie, pentru ca nu vreau sa mi se spuna ca am influentat «acolo» sau «dincolo». Fiecare si-a facut datoria. Eu doar am alocat fondurile, atat cat a fost posibil. Ce pot sa fac? Daca eu aveam puterea sa schimb, sa-i dau afara pe cei de la spital care au angajat lucrarea cu un constructor si nu au facut-o bine, puteam sa o fac. Dar daca cel care numeste sau elibereaza in functie este ministrul, eu nu pot sa fac altceva decat sau dau banii. Nu imi convine, dar nu am ce face", spune presedintele CJ. Asadar, tocarea banilor publici pe astfel de lucrari este explicabila, daca nu cumva chiar justificata prin disiparea responsabilitatilor.
