25.5 C
București
duminică, 21 iulie 2024
AcasăSpecialBac istoric: record de contestaţii

Bac istoric: record de contestaţii

Rata scăzută de promovabilitate la bacalaureat a adus cu sine un val masiv de contestaţii. Cele mai multe aparţin elevilor cu note de 2 şi 3, iar la celălalt pol se găsesc cei cu note de 8 şi 9, care ţin la medie. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei nu se arată îngrijoraţi de valul contestaţiilor, considerându-le un exerciţiu democratic firesc.

Nemulţumirile stârnite de notele primite la examenul de bacalaureat au împins zeci de mii de elevi să depună contestaţii la inspectoratele şcolare, ei având această posibilitate doar în cursul după-amiezii de duminică, până la ora 20.00. Astfel, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj au fost depuse aproximativ 2.000 de contestaţii, în condiţiile în care rata de promovabilitate în judeţ a fost de 63%. La Iaşi s-au înregistrat peste 2.400 de contestaţii, dintre care cele mai multe la proba de limba şi literatura română şi la ultima probă scrisă. În acelaşi timp, elevii prahoveni nemulţumiţi de notele obţinute au depus nu mai puţin de 2.977 de contestaţii, iar la Hunedoara, unul dintre judeţele cu cea mai mare rată de promovabilitate – 85,74% -, aproape 1.000 de absolvenţi au depus contestaţii, adică de trei ori mai mulţi decât în 2009. În fruntea clasamentului se află Capitala, unde, din cei 21.500 de candidaţi, peste 8.000 au cerut recorectarea tezelor. Anul trecut, în Bucureşti au fost depuse doar 5.000 de contestaţii şi 5.100 în 2008, deşi numărul candidaţilor a fost, atunci, mai mare decât anul acesta.

Preoteasa: „Numărul contestaţiilor nu spune nimic”

Liliana Preoteasa, şeful Direcţiei de Învăţământ Preuniversitar din Ministerul Educaţiei, nu se arată îngrijorată şi susţine că numărul mare de contestaţii „nu spune nimic nici despre calitatea bacalaureatului, nici despre calitatea evaluării şi nici despre un entuziasm special al unei generaţii faţă de alta”.  În general, spune Preoteasa, contestaţiile sunt grupate fie pe notele foarte mici, unde recorectarea nu are nici un impact asupra elevului, fie la notele mari, unde elevii ţin cu dinţii şi de câteva sutimi. „Căci, neplătind nici o taxă, pe un elev de 2,5 la bacalaureat nu-l doare mâna să scrie o contestaţie. El nu are nimic de pierdut. Şi la fel mai sunt cei cu note mari, dar care se simt nedreptăţiţi şi o mare parte din aceştia au surpriza să vadă că în urma contestaţiei chiar le-a scăzut nota. Contestaţii au fost mereu, numai că în fiecare an se redescoperă minunea că se fac contestaţii la bac”, mai spune ironic Preoteasa. Reprezentanta Ministerului Educaţiei consideră că în România acest proces este democratic, întrucât sunt ţări precum Franţa unde nu există „instituţia contestaţiei” în cazul examenului de bacalaureat. Acolo există doar o comisie de apel unde se ajunge în cazuri excepţionale.

„N-au mai avut colacul de salvare al probelor orale”

Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare EDU CER, explică performanţa slabă de anul acesta de la bacalaureat prin faptul că notele de la probele orale nu mai contribuie consistent, cum se întâmpla în anii trecuţi, la media generală. „Media este formată doar din notele de la probele scrise şi aici a fost mai greu să se ia note de trecere. Sunt foarte mulţi picaţi cu medii generale între 5 şi 6.” Vlaston mai aduce în discuţie o altă hibă a sistemului, care ar fi putut avea o influenţă nefastă asupra rezultatelor: „E posibil să plătim acum şi faptul că tinerii au ales rute de învăţare care nu se potrivesc propriei structuri. De exemplu, ajung la matematică-informatică elevi care au o structură dominant practică sau emoţională, în orice caz, nu teoretică. Părinţii sunt tot mai obsedaţi de meseria asta de boier. Vor ca fiul lor să ajungă mare intelectual, dar nu analizează dacă are şi resursele intelectuale pentru aşa ceva”. Vlaston vine şi cu o soluţie, aceea a unei orientări şcolare şi  profesionale în gimnaziu, făcută de specialişti.  

Încă doi profesori la DNA

Două profesoare din Galaţi sunt cercetate de DNA pentru trafic de influenţă, dare şi, respectiv, luare de mită în timpul examenului de bacalaureat. Maria Elena Onu, director la liceul particular „Dimitrie Cantemir” din Galaţi, „în baza unei înţelegeri prealabile, în mod repetat a pretins şi a primit mai multe sume de bani de la elevii ce urmau să susţină examenul în cadrul centrului de examinare de la Seminarul Teologic «Sf. Apostol Andrei» Galaţi”, susţin procurorii. Cea de-a doua, Mariana Lazanu, profesor evaluator la centrul de examen Seminarul Teologic „Sf. Apostol Andrei”, este acuzată pentru dare de mită.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă