» O camaruta mica de patru metri pe patru inmagazineaza toata truda de-o viata a mesterului din Vorona Gheorghe Tugui.
» Atelierul-muzeu, dupa cum a fost decretat de UNESCO, este amenajat intr-o anexa din spatele casei. La cei 84 de ani, cunoscutul creator de masti populare Gheorghe Petrea Tugui, inca migaleste la creatiile sale, chiar daca varsta inaintata nu-i mai permite sa dea randament ca in tinerete.
Atelierul-muzeu al meste-rului Gheorghe Tugui are tot ceea ce-i trebuie pentru procesul de creatie: vopsele, aracet, scule, carton, jumatati de mingi, capete stricate de papusi, lana, o blana de urs capatata de la un consatean, coarne de berbec si tot ceea ce a mai putut aduna de pe la cunoscuti.
Mestesugul si harul daruit de Dumnezeu au reprezentat pentru nea Tugui o mare dragoste, pe care este hotarat sa o pastreze pana la sfarsitul vietii. "Mi-a fost draga cultura asta romaneasca. Femeia imi spune cateodata: Mai, dar tu nu te mai lasi de dracii astia? si eu ii zic: Eu nu am sa ma las pana ce-oi muri". Din mainile dibace ale mesterului voronean au iesit mai bine de 3.500 de masti, care au poposit la iubitorii de traditie de prin partea locului, din alte judete si chiar de peste hotare.
Valoarea i-a fost si ii este pe deplin recunoscuta, fiind invitat sa participe de nenumarate ori la manifestari culturale, unde mastile sale starnesc admiratia prin originalitatea lor. Nu sunt doar chipuri inexpresive de carton. Mesterul este de parere ca, in munca de creatie, intotdeauna trebuie sa pui pret pe varietate, nu trebuie sa te plafonezi. Fiecare masca trebuie sa exprime altceva, sa fie unicat. Nu trebuie sa arate toate la fel. Lucru pe care a pus accent intotdeauna, de unde si multimea de colectionari, care sunt dispusi sa strabata zeci de kilometri pana la domiciliul creatorului pentru a achizitiona mastile. "Am multe cereri de cumparare, dar eu nu pot sa ma duc la toti. Lumea-i multa tare si eu sunt unul singur", spune mesterul.
In cele 145 de localitati prin care a trecut, niciodata Gheorghe Petrea Tugui nu a plecat la drum fara mastile sale. In Franta a luat cu el 40 de masti, care au produs o impresie placuta privitorilor. Nu a vrut sa le vanda pe toate, spune acesta: "Dupa ce
m-am intors acasa, am primit vizite din Bulgaria, Chisinau si din tara de la noi si am avut cu ce face fata. De aceea, nu am vrut sa vand toate mastile, desi aveam destui clienti".
"Masca trebuie sa sperie omul"
Mastile si le boteaza Gheorghe Tugui dintr-o simpla privire, dupa mimica acestora: Omul cu gura de lup, Dracula, Omul-diavol, Salbaticul, Chinezul luptator, Papa-
galul care rade de lungul nasului, Gura-casca, Cantaretul de jazz, Jambatul.
De regula, pentru a confectiona o masca de calitate, mos Ghita, cum i se mai spune lui Gheorghe Tugui, are nevoie de trei zile.
Insa acum, varsta nu-i mai permite sa lucreze precum odinioara si se ocupa mai mult cu retusul mastilor pe care le vegheaza cu mare atentie.
"Acum nu mai pot lucra, nu ma mai tin puterile. Este grozav de lucru la o masca, sunt foarte multe operatiuni. Daca intru in atelier si vad ca ceva e in neregula cu mastile, le schimb pozitia, iau pensonul si pe loc le rectific. Le mai si pieptan, dar numai cand le dau cuiva ca ornament. Masca nu trebuie sa fie frumoasa, trebuie sa fie cat mai urata ca sa sperie omul", spune Gheorghe Petrea Tugui.
Visul de-o viata al batranului
Un perete din casa mesterului este plin de diplomele primite de-a lungul intregii sale activitati, cel mai de seama fiind titlul de membru al Academiei Artelor Traditionale. Totusi, cand privirea i se indreapta catre peretele incarcat de merite, batranul creator indica prima data cu totul altceva. O harta ortodoxa a Romaniei Mari, din anul 1936, de pe vremea cand Basarabia nu era inca ocupata de rusi, care la simpla vedere ii inunda obrajii de lacrimi. "Prima data cand vine cineva la mine, asta ii arat. Pentru mine asta are valoare. Nu as vrea sa mor fara sa vad Basarabia alipita la Romania", ne spune vizibil marcat mos Tugui.
