» Doi militari britanici au fost ucisi si alte patru persoane au fost ranite intr-un atac inarmat asupra unei baze din Irlanda de Nord, primul atac din provincie impotriva armatei dupa mai mult de un deceniu.
Profitand de o livrare de pizza la cartierul general al Regimentului Regal de geniu de la Massereene (la aproximativ 25 km nord-vest de Belfast), persoane inarmate cu pusti automate au deschis focul sambata seara, la ora locala 21.30, omorand doi militari si ranind alti doi militari si doi civili, una dintre victime fiind ieri in stare critica. Initial s-a crezut ca atacatorii au intrat in baza cu masina care livra pizza, dar ulterior ipoteza a fost dezmintita, un responsabil al politiei locale declarand ca ranitii civili sunt chiar cei care se ocupau de livrari si ca acestia nu sunt considerati complici. Potrivit oficialului citat, atacul premeditat este atribuit radicalilor disidenti din Armata Republicana Irlandeza (IRA), care se opun reconcilierii intre catolicii nationalisti irlandezi si protestantii loialisti, probritanici. Victimele erau militari britanici care se pregateau sa plece in misiune in Afganistan.
Precedentul atac vizand militari britanici din Irlanda de Nord a avut loc in februarie 1997, cand un lunetist al IRA a ucis un soldat de la un punct de control instalat de armata pe o sosea. Cinci luni mai tarziu, IRA a declarat incetarea focului, urmata de un acord de pace in 1998, intelegeri pe care disidenti republicani radicali refuza sa le respecte. Atacurile lor au vizat insa in special politisti, in randul carora s-au inregistrat mai multi raniti.
In urma cu cateva zile, autoritatile au avertizat ca riscul unui atac este extrem de ridicat si au anuntat ca au fost desfasurate unitati speciale ale armatei britanice pentru monitorizarea paramilitarilor republicani disidenti.
» Eforturi de pace
Premierul britanic, Gordon Brown, si omologul sau irlandez, Brian Cowen, au condamnat atacul de la Massereene si au dat asigurari ca acesta nu va opri procesul de pace sprijinit de populatia Irlandei de Nord. "Un mic grup de oameni diabolici nu poate sa submineze vointa oamenilor din Irlanda de Nord de a trai in pace impreuna. Violenta a fost respinsa cu hotarare de locuitorii acestei insule, atat din nord, cat si din sud", a declarat Cowen. Guvernul de la Dublin a declarat ca nimeni nu doreste reaprinderea unui conflict care a facut peste 3.700 de morti in trei decenii de violente, carora le-a pus capat acordul incheiat in 1998 intre catolicii nationalisti irlandezi si protestantii loialisti probritanici, supranumit Acordul din Vinerea Sfanta. In 2007, reconcilierea a intrat intr-o noua faza prin instalarea, la Belfast, a unui guvern in care puterea este impartita intre liderul protestant Ian Paisley si catolicul Martin McGuiness.
