Anul 2008 este, conform zodiacului chinezesc, Anul sobolanului. Citesc la repezeala pe internet ca sobolanul este primul semn zodiacal si, prin urmare, cei nascuti sub acest semn ar avea calitati de lideri, pionieri si cuceritori. Sunt energici, vicleni, intreprinzatori, lacomi, chiar rapace, dar si autoritari, inflexibili si obsedati de perfectiune. Daca 2008 este intr-adevar anul lor, atunci anul acesta va fi un an grozav pentru capitalismul mondial. Este adevarat, previziunile sunt mai curand pesimiste, indicand o incetinire a cresterii economice mondiale, cauzata de dificultatile economice din Statele Unite, Europa si Japonia, dar – aici e aici – 2008 s-ar putea sa depinda, pentru prima oara, de… China.
China este, de departe, principalul beneficiar al perioadei post-9/11, atat din punct de vedere economic, cat si politic. Acolo unde Statele Unite au pierdut prestigiu, in Asia Centrala, in Orientul Mijlociu, in Africa, in America Latina si chiar in Europa, China a castigat in urma unor strategii de seductie care constau, in esenta, in oferirea unor perspective de castiguri financiare uriase fara nici un fel de conditii politice sau etice atasate. O fi ramas China cel mai mare stat comunist din lume, dar din punctul de vedere al afacerilor este cel mai mare promotor al capitalismului salbatic. Punctul culminant al ofensivei chinezesti de afirmare ca superputere mondiala il constituie Jocurile Olimpice de la Beijing din acest an, un nepretuit prilej de propaganda pe toate fronturile, pana intr-atat incat exista comentatori care afirma ca aceasta demonstratie de forta va reprezenta debutul oficial al erei postamericane.
Un sobolan, fara doar si poate, este si presedintele rus Vladimir Putin, care in martie va trebui sa recurga la cele mai indraznete si ingenioase scheme pentru a ramane numarul unu in Rusia. Inceputul a fost facut: partidul sau, Rusia Unita, si-a zdrobit adversarii in alegerile de luna trecuta, iar succesorul desemnat, slujitorul fidel Dmitri Medvedev, este deja favoritul a doua treimi dintre rusi. Problema lui Putin este ca, in mod traditional, in Rusia mostenitorii isi devoreaza fara ezitare parintii politici pentru a-si consolida puterea personala. Daca manevrele sale ii vor permite sa evite a deveni victima acestui paricid ritual si va continua sa conduca Rusia, Putin va continua o politica din ce in ce mai agresiva fata de Occident, dar mai ales fata de Statele Unite si de NATO. Vom avea o indicatie foarte buna asupra schimbarilor sau a constantei politice a Moscovei dupa summit-ul NATO de la Bucuresti, de la inceputul lunii aprilie, care are loc la o luna dupa prezidentialele din Rusia.
Nu stiu daca astrele care guverneaza destinele celor de peste Ocean se supun zodiacului chinezesc, dar, daca o fac, nu ne asteapta mari surprize in acest an. Prezidentialele din noiembrie sunt, cum s-a spus, unele dintre cele mai imprevizibile din istorie, asa ca putin ajutor astral nu strica. Democratii propun fie o premiera absoluta in politica americana – un candidat femeie, Hillary Clinton, sau unul de culoare, Barack Obama –, fie un demagog din sud, John Edwards. De partea cealalta, republicanii au de ales intre un conservator newyorkez atipic, Rudy Giuliani, un mormon, un pastor baptist, un actor si un senator exemplar, John McCain, vesnic candidat, vesnic perdant. In orice caz, este probabil ca pe 5 februarie, cand cele mai multe state isi desemneaza candidatii in alegerile preliminare, sa aflam numele celor doi finalisti. De rezultatul alegerilor din noiembrie depinde in mare masura modul in care Statele Unite isi vor exercita rolul de lider mondial in urmatorii ani. Lumea (inca) sta cu ochii pe Uncle Sam pentru a afla in ce directie se indreapta, iar candidatii au nevoie de toata inteligenta, energia si chiar viclenia de care sunt capabili pentru a invinge.
Evident, nu puteam sa inchei fara sa amintesc alegerile locale si parlamentare de la noi, dar, fiind la inceput de an, nu vreau sa ma pronunt. Decideti dumneavoastra cine sunt sobolanii!
