Alegătorii francezi au votat, duminică, pentru respingerea a două partide care au dominat viața politică a Franței după al Doilea Război Mondial, plasând în al doilea tur al alegerilor prezidențiale un candidat care incită la discurs antiimigrație împotriva unui centrist. Astfel, alegerile din 7 mai ar putea determina viitorul Uniunii Europene, cât și relația pe care Franța o va avea cu restul lumii, notează Washington Post, într-o analiză publicată online.
Electoratul francez se confruntă cu o decizie serioasă – aceea de a alege o candidată care dorește să îndepărteze Franța de tenebrele globalizării și un candidat care dorește să elimine și mai mult barierele care despart Franța de restul lumii.
„Câștigătorul ar putea determina dacă relațiile formate de Occident după al Doilea Război Mondial se consolidează sau dacă se vor destrăma din cauza forței naționalismului”, precizează Washington Post.
În campania electorală, candidata extremei dreapta a promis că va scoate Franța din Uniunea Europeană, mișcare despre care mulți lideri de pe continent cred că vor afecta soarta blocului comunitar. Totodată, Marine Le Pen a promis că va consolida relațiile cu președintele rus Vladimir Putin. Pe de altă parte, Emmanuel Macron a pledat pentru o UE consolidată, în care cea mai bogată națiune a Europei își va ajuta vecinii mai săraci Pentru ea, miza alegerilor este să se organizeze un referendum împotriva globalizării. „Fie votăm pentru o lipsă totală a regulilor, fără granițe și cu competiție neconformă, fie votăm pentru o Franță care își protejează cetățenii. Miza este supraviețuriea Franței”, a precizat Le Pen, în campanie.
Proeuropeanul Emmanuel Macron și lidera extremei dreapta Marine Le Pen încep, luni, bătălia în turul doi al alegerilor prezidențiale, după victoria din primul tur de scrutin, care a avut loc duminică. Astfel, în cursa pentru președinția Franței au rămas doi candidați total opuși, însă care se consideră „antisistem”, informează AFP.
Niciunul dintre candidați nu beneficiază de susținere în Parlament
„Victoria lui Marine Le Pen ar continua setul de revoluții globale care au început, anul trecut, cu decizia Marii Britanii de a ieși din UE și care a continuat cu desemnare lui Donald Tump ca președinte al Statelor Unite. Agenda sa dură antiimigrație și jurământul de a menține Franța a francezilor ar putea să o transforme în echivalentul lui Trump pe continent. O victorie a lui Macron, însă, ar însemna o barieră împotriva procesului de subminare a relațiilor transatlantice, după ce olandezii au votat împotriva extremei dreapta la alegerile din Martie”, comentează Washington Post.
Victoria oricărui dintre cei doi candidați lansează o serie de întrebări despre guvernare, din moment ce niciunul nu are susținere în Parlament. Mișcarea lui Macron este mult prea nouă pentru a avea legiuitori, în timp ce formațiunea lui Marine Le Pen se va confrunta cu provocarea de a forma o majoritate, la alegerile din 11 iunie, ceea ce ar putea înfrâna planurile ambițioase ale acesteia de a scoate Franța din UE.
Pentru lidera Frontului Național, rezultatele de duminică reprezintă o răzbunare pentru eforturile îndelungate de a șterge stigma care plana, de ani buni, asupra partidului fondat de tatăl său. Washington Post notează că, deși sondajele de opinie preconizează că Emmanuel Macron va obține cel puțin 60% din voturi, un eveniment neprevăzut, precum un atentat terorist la scară largă, ar putea îndrepta șansele de victorie spre Marine Le Pen.
Chiar și dacă lidera Frontului Național ar eșua să devină președinta Franței, victoria sa reprezintă cea mai importantă performanță pentru un reprezentant al extremei dreapta. Mai mult de atât, în cazul în care contracandidatul său va eșua să își îndeplinească promisiunile din campania electorală, șansele ei la președinție, peste cinci ani, ar putea să crească.
Emmanuel Macron și Marine Le Pen, doi outsideri care au trecut în turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța, ar putea decide viitorul Uniunii Europene. La alegerile din 7 mai, cei doi vor pune accent pe teme diferite, potrivit New York Times. Potrivit unei infografii realizate de New York Times, Marine Le Pen a câștigat teren în zonele cu o rată ridicată a șomajului și cu salarii mici, unde a făcut campanie pentru stoparea imigrației și renegocierea relației dintre Franța și Uniunea Europeană.
„Dacă performanța sa va fi bună, Marine Le Pen ar putea deveni și mai puternică în 2022”, explică Jean-Yves Camus, expert la Institutul Francez pentru Afaceri Strategice și Internaționale”.
Emmanuel Macron a obținut 23,8% din voturi, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, care a avut loc duminică, în Franța. Pe a doua poziție s-a clasat Marine Le Pen, cu 21,5% din voturi, urmată de Francois Fillon, cu 19,9% din voturi, Jean-Luc Melenchon, cu 19,6% și Benoit Hamon, cu 6,4%.
