8.9 C
București
duminică, 21 aprilie 2024
AcasăSpecialAmericanii vânează averea lui Putin

Americanii vânează averea lui Putin

După răpirea, vineri, a opt observatori militari OSCE la Slaviansk, în estul Ucrainei, dintre care patru germani, există puține șanse ca astăzi miniștri de Externe ai UE să nu adopte cea de-a treia rundă de sancțiuni împotriva Rusiei. Întrebarea este cât de extinse vor fi aceste sancțiuni în condițiile în care companiile energetice europene fac lobby la Bruxelles împotriva acestora, iar statele individuale caută să își apere propriile economii de efectele acestora. În aceste condiții s-a produs déjà o ruptură între Washington și vest-europeni. Potrivit New York Times, Casa Albă a dat déjà semnalul că se află în urmărirea averii personale a lui Vladimir Putin, o mutare care ar răscoli legăturile subterane de afaceri între Rusia și Europa.

În urma discuțiilor purtate vineri de președintele Barack Obama cu liderii G7 (SUA; Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Japonia și Canada), aceștia au publicat sâmbătă un comunicat în care afirmă că „luând în considerare necesitatea de a garanta alegeri prezidenţiale democratice, paşnice şi reuşite luna viitoare (la 25 mai), în Ucraina, ne-am angajat să acţionăm de urgenţă pentru a intensifica sancţiunile ţintite şi măsurile” împotriva Rusiei. În pofida aparenței de consens la vârf între puterile occidentale, ieri Obama a simțit nevoia să facă apel la europeni din capitala Malaieziei, Kuala Lumpur, „să își unească forțele pentru a impune noi sancțiuni Rusiei pentru a o opri să destabilizeze Ucraina”, semn că unitatea americano-europeană nu este chiar atât de solidă cum lăsa să se înțeleagă comunicatul G7.

Într-adevăr, sâmbătă, Wall Street Journal relata că divergențele dintre SUA și europeni au privit gravitatea sancțiunilor financiare care ar trebui impuse lui Vladimir Putin și economiei ruse. În vreme ce Casa Albă s-a arătat dispusă să supună sancțiunilor atât oficiali guvernamentali de rang înalt, cât și oligarhi apropiați de Putin și companiile lor, europenii preferă să se concentreze asupra oficialilor și să lase companiile și liderii lor în pace. După ce vineri, Standard&Poor’s a retrogradat ratingul Rusiei puțin peste „junk” un oficial european și-a exprimat îngrijorarea că „Rusia este foarte vulnerabilă” din punct de vedere economic. Deocamdată, pe nici unul din malurile Atlanticului nu sunt luate în considerare sancțiuni asupra unor întregi sectoare economice ale Rusiei. Obama a declarat că dorește „să păstreze câteva săgeți în tolbă” iar europenii au declarat că dacă situația va escalada, au în vedere o serie de sancțiuni mai ample care includ interzicerea importurilor de diamante, îngrășăminte, petrol și gaze și a exporturilor de echipamente destinate industriei energetice vitale pentru economia rusă. Problema este, scrie WSJ, că fiecare țară europeană face lobby la Bruxelles pentru a scoate de pe listă acele industrii care le-ar afecta propria economie. Astfel statele est-europene care depind până la 100% de gazul rusesc, cum este Bulgaria, nu vor ca sancțiunile să includă importul de gaze iar Belgia se opune interzicerii importului de diamante, care ar putea afecta negativ cel mai mare centru mondial de comercializare a diamantelor aflat la Anvers.

Ținta SUA: industria energetică rusă

Misterul obiectului disensiunilor americano-europene a fost risipit ieri de New York Times, care a scris că printre persoanele împotriva cărora Casa Albă va anunța azi sancțiuni se numără Igor Sechin, președintele companiei petroliere de stat Rosneft și Alexei Miller, președintele companiei de gaz, Gazprom. Punerea pe lista neagră a acestor două nume grele din inima economiei rusești reprezintă un semnal clar că americanii sunt dispuși să meargă mai departe și să producă pagube semnificative Kremlinului și sistemului economic pe care îl patronează. NY Times scrie că unii congresmeni, în special republicani, au cerut punerea pe listă a lui Putin însuși, ceea ce analiștii numesc „opțiunea nucleară”, dar că administrația preferă să nu facă uz de toate gloanțele acum și să „păstreze săgețile în tolbă”. Chiar dacă sancțiunile de azi țintesc persoane și nu companiile pe care aceștia le conduc, pentru europeni, se pare că și asta este prea mult, de unde și declarațiile unui diplomat citat de WSJ că legislația europeană nu ar permite sancționarea unor persoane suspectate de corupție. În realitate, ceea ce îi sperie este posibilitatea ca americanii să se miște repede spre încercuirea industriei energetice ruse. Grație revoluției gazelor și petrolului de șist, Statele Unite au depășit Rusia la producția de gaze și se apropie foarte repede de nivelul producției de petrol, o evoluție care va produce un cutremur global pe piața energiei. În acest context, companiile europene se agață de relația cu rușii și fac lobby activ împotriva sancțiunilor.

Wintershall și OMV, în barca Gazprom

Potrivit aceluiași New York Times, unul dintre cei doi, Alexei Miller, a plecat săptămâna trecută într-un turneu prin Europa, unde a încercat să-și convingă partenerii de afaceri să facă lobby împotriva sancțiunilor. Ceea ce aceștia au și făcut. Printre cei mai vocali s-a numărat Rainer Seele, președintele Wintershall, companie germană subsidiară a BASF, ale cărei interese sunt întrețesute cu cele ale Gazprom și care, printre altele intermediază și importurile românești de gaz din Rusia. „Sancțiunile nu vor ajuta pe nimeni – a declarat Seele. Nu vor face decât să producă daune Rusiei și Europei în ansamblu”.

Un alt adversar entuziast al sancțiunilor s-a arătat Gerhard Roiss, președintele OMV, care, după ce s-a întâlnit cu Miller, a afirmat vineri
într-un interviu: „Nu poți vorbi despre sancțiuni dacă nu știi care vor fi efectele sancțiunilor”. OMV face afaceri cu Gazprom de aproape 50 de ani și Roiss a ținut să sublinieze acest lucru când a declarat că în ultimii 50 de ani, resursele naturale au curs dinspre Rusia spre Europa, care a trimis în Rusia automobile și echipamente mecanică și că aceasta nu este prima criză politică prin care au trecut OMV și Gazprom. NY Times amintește că anul în care gazul rusesc a început să curgă spre Austria a fost 1968, anul în care armatele Pactului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia. Despre OMV însuși președintele Traian Băsescu sugera în urmă cu câțiva ani că are un acționariat neclar și lăsa să se înțeleagă că participarea rusă este mai mare decât vor să recunoască reprezentanții companiei austriece care a cumpărat Petrom.

Dar nu numai germanii și austriecii au interese în Rusia. Unul dintre giganții mondiali din domeniu, British Petroleum, este de asemenea interesat să evite sancțiunile împotriva Rusiei, măcar și pentru simplul motiv că deține, potrivit NY Times, 19,75% din Rosneft. Iar BP este, în calitate de acționar major al câmpurilor azere Shah Deniz, autorul uciderii proiectului Nabucco.

Deocamdată, cancelarul Angela Merkel a confirmat vineri că susține o nouă fază a sancțiunilor și nu poate da înapoi acum, mai ales că patru din cei opt observatori OSCE răpiți la Slaviansk – pe care răpitorii îi numesc prizonieri de război – sunt germani, iar David Cameron a reafirmat intenția Marii Britanii de a pune în aplicare sancțiuni suplimentare, dar cu cât americanii vor merge mai departe, cu atât șanțul care separă acum Washingtonul de Europa s-ar putea adânci.

Opțiunea termonucleară, banii lui Putin

După cum puteți vedea în graficul alăturat, unul dintre personajele supuse precedentei runde de sancțiuni este un anume Ghenadi Timcenko, acționar important al unei companii cu sediul în Elveția, Gunvor Group, al patrulea intermediar mondial de petrol, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 91 de miliarde de dolari. În anunțul Trezoreriei americane, scrie NY Times, figurează o frază care, dacă a scăpat multor observatori, cu siguranță nu a scăpat Kremlinului: „Putin are investiții în Gunvor și ar putea avea acces la fondurile Gunvor”.

Despre presupusa avere a lui Putin s-a scris și s-a speculat enorm, unii afirmă că este doar un mit propagat chiar de oficialii de la Kremlin pentru a-l înfășura pe Putin într-o aură de putere și bogăție care rezonează cu mistica rusă a puterii, alții susțin că este cât se poate de reală și numără între 40 și 70 de miliarde de dolari, ceea ce l-ar face cel mai bogat lider politic din istoria omenirii. Sunt amintite un palat de un miliard de dolari la Marea Neagră, ținutele și ceasurile exorbitante pe care Putin le afișează în public și care n-ar putea fi plătite din salariul său anual de 112.000 dolari.

Putin a fost, de asemenea, acuzat că are interese directe în Gazprom, din care ar deține un procent necunoscut, dar și în alte multe alte domenii conduse de oligarhii pe care îi controlează. CIA a produs un raport detaliat pe această temă în 2007, pe care unii (republicanii) l-au declarat întemeiat, iar alții (democrații) neconvingător.

NY Times amintește că asocierea Gunvor-Timcenko-Putin a fost făcută prima oară de revista britanică The Economist în 2008. Timcenko a dat grupul The Economist în judecată, dar a renunțat la plângere după ce acesta a dat o declarație în care accepta „asigurările Gunvor că nici Vladimir Putin și nici o altă personalitate politică rusă nu dețin nici o parte din Gunvor”.

De atunci, Timcenko susține că și-a vândut toate acțiunile la Gunvor, iar de la anunțarea sancțiunilor reprezentanții companiei au plecat în pelerinaj la Washington, unde au încercat să convingă Departamentul Trezoreriei că a făcut o greșeală.

Un alt incident privește faptul că luna trecută Cambridge University Press a refuzat să publice o carte semnată de profesorul Keren Dawisha de la Universitatea din Miami, care investighează modul în care „Putin a construit un regim cleptocratic și autoritar”. Motivul invocat a fost riscul prea mare ca editura să fie dată în judecată.

Ceea ce, subliniază NY Times, face ca decizia Departamentului Trezoreriei să fie încă și mai surprinzătoare pentru că, afirmă ziarul, practica departamentelor guvernamentale americane este de a evita orice fel de acuzații care ar putea duce la un proces intentat guvernului american. De data aceasta, în pofida lobby-ului făcut de reprezentanții Gunvor pe lângă guvernul american și băncile partenere din SUA, Departamentul Trezoreriei nu a cedat și a declarat că „rămânem convinși că informațiile despre legăturile dintre Putin și Gunvor sunt corecte”.

Și mai interesant este că unul dintre experții citați de NY Times este Juan C. Zarate, prezentat drept „consilier în antiterorism al președintelui George W. Bush, care a ajutat la inițierea tehnicilor financiare moderne ale campaniei guvernului de a sugruma financiar grupările teroriste”. 

Cele mai citite

FCSB e foarte aproape de titlu în SuperLigă după 2-2 cu Rapid București

FCSB a terminat la egalitate cu Rapid București, scor 2-2 într-o partidă spectaculoasă pe Arena Națională, gazdele bifând încă un pas către un titlu...

Erdogan cere unitate palestinienilor după o întâlnire cu Ismail Haniyeh, liderul Hamas

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a cerut sâmbătă palestinienilor „să se unească”, după o întâlnire la Istanbul cu liderul Hamas, Ismail Haniyeh, potrivit AFP...

Adrian Cioroianu la „ Tinerii și Monarhia”: Românii nu sunt ușor de condus

Invitații celei de a treia conferințe din seria „Tinerii și monarhia” de la Ploiești au fost Adrian Cioroianu, istoric, prof. univ. dr. la...
Ultima oră
Pe aceeași temă