» Amatorii si profesionistii in escaladare pot opta pentru 20 de trasee pe stancile de la Cheia.
» Activitatile turistice in zona, afectate de lipsa unei initiative a autoritatilor.
Patronii din turism si institutiile cu raspunderi in domeniu incearca de ani buni sa promoveze si sa scoata bani de pe urma activitatilor turistice in extrasezon la malul marii. Cum 90% dintre unitatile hoteliere de pe litoral isi inchid portile o data cu venirea toamnei iar interesul turistilor pentru un sejur de iarna la malul marii este, cel putin din punct de vedere al clientului roman, scazut, singurele activitati care au inregistrat profituri in extrasezon sunt turismul balnear, functional pe toata durata anului si mai nou turismul de afaceri combinat cu tratamente SPA. Toti spun ca litoralul are potential, insa ori nu s-au gasit solutii, ori nu a interesat pe nimeni relansarea efectiva a activitatilor turistice. Cel mai bun exemplu in acest sens este zona Cheile Dobrogei, de o rara frumusete, dar in acelasi timp necunoscuta majoritatii turistilor. Pe langa rezervatia naturala, pesteri si trasee, Cheile Dobrogei ofera adrenalina pasionatilor de ascensiuni libere.
Urmele Marii Thetis
La doar 45 de km de plajele galagioase ale rivierei constan-tene, in mijlocul stepei dobrogene, se afla versantii Cheilor Dobrogei. Colosi de calcar, de 40 de metri inaltime, datand de pe vremea Marii Thetis, masivul de la Cheia formeaza o uriasa expozitie de sculptura naturala, declarata rezervatie naturala pe o suprafata de 285 hectare. Formatiunile din zona Cheilor Dobrogei sunt foste recifuri coarliere, alcatuite din calcare stromatolitice, calcare cu spongieri, calcare coraligene si calcare cu lamelibrahiate care pot fi observate in straturile de piatra. Geologii spun ca speciile de fosile de aici sunt unice in tara si perfect conservate. In afara de elementele geologice si geomorfologice, aceasta zona mai adaposteste si o interesanta flora, cuprinzand 565 de specii, cu elemente pontice sau pontic-mediteraneene.
11 ani de lupta cu stancile
Din punctul de vedere al interesului pentru alpinism, Cheile au fost luate in vizorul cataratorilor inca din 1995, insa abia in 1997 apare primul traseu marcat corespunzator. Ulterior, toate traseele au fost marcate la baza cu numele si gradul lor de dificultate, cuprins intre intre usor si mediu). Pasionatii de alpinism au posibilitatea sa faca ascensiuni libere (clean climbing) pe unul dintre cele 20 de trasee si linii de trasee ( grad de dificultate intre 4 si 8). In opinia pasionatilor, numarul traseelor si dificultatea acestora sunt cu mult inferioare fata de potentialul zonei, unde s-au identificat cel putin 100 de trasee de catarare pe stanca, plus o serie de teme pentru bouldering (escalada fara unelte).
Topul adrenalinei
Peretele Izvorului
Speo Galati (A1V±, 40 m, pitoane), Marian Anghel, Cristi Vasilache – iulie 1997
Cerber (IV±,15m, neechipat), Virgil Maslea- mai 2001
Peretele pesterii
Diana (8-, 10 m, neamenajat), deschis cap cu mobile de Laurentiu Anghel- august 2005
Ares (6±,10 m, neamenajat), Laurentiu Anghel – august 2005
Hades (VII,15 m, neechipat), Virgil Maslea – mai 2001
Cronos (IV±,15m, pitoane±nuci), Virgil Maslea – mai 2001
Hera (V±,15 m, nuci), Marian Anghel- mai 2001
Io (VI-,15m, neechipat), Marian Anghel- mai 2001
Scremuta (VII-, 15 m, neechipat), Marian Anghel – august 1998
Hornul Pols (IV-, 15 m, neechipat), Emil Pols – august 1998
Turnul taberei
Alveolelor (IV±, 30 m, pitoane), Marian Anghel, Emil Pols – august 1998
Peretele cu Hornuri
Non Panta Rhei (A2±V-, 40 m, pitoane, nuci, frienduri), Marian Anghel, Virgil Maslea – mai 2001 Hornul Galben (IV, 40 m, pitoane), Marian Anghel, Cristi Vasilache – august 1998 Hornul Mare (neamenajat), Adrian Patrascu
Tzatziki (6±, 40 m, mobile), Bogdan Dudau,Vlad Gherghiceanu – iulie 2002
Fisura cu Par (7-, 40 m, mobile), George Stroie, martie 2003
Acul Nebun
Acul Nebun – varianta cu tunel (IV-, pitoane), Marian Anghel, Cristi Vasilache – august 1998 Acul Nebun (V±, pitoane), Virgil Maslea, Marian Anghel – mai 2001
Tancul lui Ardiles
Solo, Marius Lungu – septembrie 1983.
» Natura, in castig
Datorita potentialului turistic ridicat, mai multe agentii din domeniu din tara au inclus excursiile in zona Cheia in pachetele turistice pe care le ofera turistilor. Din pacate, in lipsa unei dotari minime (structuri de cazare, restaurante, etc.), locul este vizitat in special de practicantii sporturilor extreme si mai putin de turistii obisnuiti. De cealalta parte, din lipsa unor activitati turistice de anvergura are de castigat natura, care astfel are sansa sa-si pastreze cat mai mult timp de acum incolo partea salbatica, neatinsa de mana omului.
