17.8 C
București
sâmbătă, 28 septembrie 2024
AcasăSpecialAlgabeth SGI sustine cauza copiilor din Valea Plopului şi Valea Screzii

Algabeth SGI sustine cauza copiilor din Valea Plopului şi Valea Screzii

În aşteptarea sărbătorilor pascale, Algabeth SGI a organizat cu sprijinul angajaţilor companiei o acţiune de strângere de bunuri şi fonduri destinate comunitaţilor de copii orfani de la Valea Plopului şi Valea Screzii. În weekend-ul acesta, o maşină a companiei şi câţiva dintre angajaţii noştri s-au deplasat în mijlocul comunităţii de la Valea Plopului pentru a le duce ajutoare şi cadouri copiilor şi adulţilor consideraţi cazuri sociale şi protejaţi de Pro Vita.

Faptul că depozitul central şi showroom-ul Algabeth SGI se află tot în judeţul Prahova (comuna Brazi, sat Popeşti) ne-a apropiat şi în spaţiu de această comunitate. Familia Algabeth a făcut deja o tradiţie din strângerea de donaţii la nivel intern, pentru cele două localităţi. Angajaţii noştri merg anual în Valea Plopului cu lucrurile de care ştiu că este nevoie pentru întreţinerea copiilor abandonaţi şi mamelor defavorizate de aici.

Numărul de copii şi de cazuri sociale este în continuă creştere în cele două localităţi, de aceea va încurajăm şi pe voi să aflaţi mai multe despre aceşti copii din articolul anexat sau de pe site-urile oficiale ale Pro Vita http://www.valeaplopului.com/ şi http://voluntar-provita.ro/ şi să le oferiţi o mână de ajutor la rândul vostru, în măsura posibilităţilor şi a grupurilor de oameni pe care le puteţi implica.

Ei au nevoie nu doar de haine sau jucării, deşi acestea sunt genul de lucruri pe care cei mai mulţi oameni le pot dona. Alimentele sunt o prioritate, de asemenea mobilierul, păturile, vasele etc., adică toate accesoriile care fac o casă locuibilă. Materiale de construcţie sunt de asemenea binevenite. Şi cunoştinţele şi timpul liber contează: specialişti care să asigure pregătire pentru viitorul copiilor, specialişti pentru construcţiile din sat sunt mereu la mare căutare (de fapt, aproape orice specializare este utilă). Donaţiile în contul asociaţiei, serviciile de comunicare sunt şi ele o modalitate eficientă de ajutor.

Asociaţia Pro Vita care ca linii principale de acţiune:
1. Programe de asistenţă socială pentru copii orfani sau abandonaţi şi mame tinere singure. Primul pas – oferă locuinţă în casele asociaţiei sau în familii din cele două sate.
2. Reintegrarea sociala a copiilor străzii şi a celor abandonaţi în spitale. Primul pas – recuperarea fizică si psihică.
3. Integrarea în comunitate a tinerilor peste 18 ani nevoiţi să părăsească orfelinatele. Primul pas – sprijin pentru invăţarea unei meserii.
4. Protecţia tinerelor mame respinse de familie. Primul pas – susţinerea pre- si post-natală.
5. Pe lângă copii, asociaţia adăposteşte şi bătrâni fără locuinţă şi cazuri sociale grave.

„Dumnezeu poate să facă lucrurile singur, fără noi, dar El ne lasă să ne manifestăm dragostea.” (părintele Nicolae Tănase)

Dacă auziţi pentru prima dată despre copiii de la Valea Plopului, despre părintele Nicolae Tănase, dacă nu ştiţi ce şi pe cine reprezintă Asociaţia Pro Vita… este greu să le aflaţi pe toate în câteva cuvinte. O simplă ştire nu ar fi suficientă. Aşadar, ca să vă faceţi o idee de ansamblu asupra unei situaţii devenită deja simbolică pentru sufletul mare al unor români, vă vom spune povestea lor. De aproape două decenii încoace, copii orfani, copii ai străzii sau abandonaţi, mame tinere fără nici o şansă socială sunt găzduiţi la Valea Plopului şi reintegraţi într-o comunitate din care au fost mai întâi respinşi. Salvare, recuperare, reintegrare socială sunt doar cuvinte, însă. Până ce nu vedeţi ce se întâmplă aici, nu vă puteţi da seama cât de greu este, la ce muncă s-au înhămat toţi oamenii care îngrijesc aceşti copii şi de cât de mari inimi este nevoie pentru ca această comunitate să poată continua să îşi îndeplinească misiunea.

Presa a scris despre ei destul de mult în anii anteriori (în special între 2008 şi 2012), în diverse situaţii, pentru a ajuta asociaţia Pro Vita să adune voluntari sau donaţii. Scopul lor: înfiinţarea unui adăpost comunitar, a unui sat în toată putereaa cuvântului, cu case şi asistenţă socială pentru copii orfani, abadnonaţi, pentru mamele tinere respinse spentru că au rămas însărcinate, dar şi pentru alte cazuri sociale. Doar că ei au pornit la drum cu absolut nimic material. Ci doar cu o dorinţă imensă de a ajuta.

Televiziunile au făcut reportaje despre satul unde a fost înfiinţată această asociaţie şi despre felul în care funcţionează ea. Iar de fiecare dată povestea copiilor de la Valea Plopului, a părintelui Tănase, a directorului asociaţiei, Tatiana Samoilă, inginer de profesie, născută şi crescută în sat… şi a celorlalţi oameni, mulţi, care au ajutat ca voluntari la acest proiect a mişcat inimi. Părintele, care a predicat dintotdeauna pentru încetarea avorturilor, a pus acum 22 de ani bazele ideii ce urma să ofere şi soluţii practice pentru cauza sa, conştient că una este sa predici, iar alta să oferi alternative reale femeilor şi fetelor oprimate, respinse, abandonate la rândul lor.

Un loc în permanentă construcţie

În satele Valea Plopului şi Valea Screzii, din comuna Poseşti, judetul Prahova, copii cărora lumea obişnuită nu le-ar da nici o şansă sunt încredinţaţi in plasament familial, spre creştere, unor familii din sat. Dar pe lângă aceştia mai sunt copii găzduiţi in casa parohială şi ingrijiţi de personalul asociaţiei şi de voluntari. Mai sunt serviciile de asistenţă pentru gravide, respectiv lehuze alaturi de nou-născuţi, pentru că e nevoie şi de asta, mai ales că de aici s-a pornit: la Valea Plopului vin o serie de fete alungate de acasă pentru că au rămas însărcinate.

Ceea ce societatea refuză, caracterizează ca neadecvat, condamnă şi discriminează este primit aici ca orice alt om. Fiecare este un copil al lui Dumnezeu. Nu există inegalitate de şanse aici, orice fiinţă e suficient de bună pentru a trăi, a avea dreptul la libertate, la muncă, dar mai ales la o copilările netraumatizată, cu haine, mâncare, program şi modele de viaţă. Iar sentimentul de acasă este poate cel mai important lucru care li se oferă tuturor acestor oameni, mici şi mari.

Locul e mult mai mult decât un orfelinat, e o întreagă comunitate. Se construişte mereu, se găteşte încontinuu, copiii trebuie săa aibă ocupaţii şi în acelaşi timp să înveţe, să se şi distreze. Satele arată ca nişte şantiere în continuă îmbunătăţire. Nu, nu chiar ca pe site-ul lor frumos, acela e un ideal, acolo ar vrea ei să ajungă. Dar ştiţi cum e la sat în România, în anotimpurile reci trebuie să îţi iei cizmele de cauciuc în geantă…

Pro Vita nu este doar o insituţie cu programe seci, ci un fel de părinte care încă mai învaţă cum se poartă de grija a aproape patru sute de copii, cu nevoi complexe şi viaţă dinamică. Probabil că lucrurile nu au cum să fie sub control total, dar voluntarii şi donatorii fac ca viaţa să se mişte mereu spre înainte. „De cele mai multe ori, după ce avem grijă de prioritaţile zilnice, mâncare, curăţenie, programul copiilor şi tot felul de probleme care apar pe parcurs, nu ne mai rămâne prea mult timp şi nici energie pentru jocuri cu copiii sau alte activităţi de care au nevoie cu toţii” spune cineva din Pro Vita pe site-ul asociaţiei.
De-a lungul timpului apar şi mari reuşite, dar şi mari supărări, la fel ca în orice altă viaţă normală. La categoria bucurii se pune finalizarea în 2007 a casei cu coperiş roşu, destinată fetelor pe atunci foarte mici: Georgiana, Georgiana, Elena, Andreea, Mădălina şi Maria. La categoria mari dezmăgiri… în decemebrie 2011 una dintre case, încă în construcţie, a ars de la un scurtcircuit. Din fericire, nu au fost victime, însă clădirea, care ar fi trebuit să joace rolul cel mai important în viaţa comunităţii a fost distrusă în mare proprorţie.

Dacă cineva se întreabă de ce se revine mereu asupra celor de la Valea Plopului şi Valea Screzii, explicaţia e simplă. O comunitate nu trăieşte doar azi sau ieri. O comunitate, mai ales când este vorba de copii (alţi şi alţi copii, care sosesc în fiecare an), are nevoie mereu de susţinere. Oricum, probabil că ritmul abandonurilor din ţara noastră este mult mai ridicat decât ritmul recuperărilor posibile omeneşte. Iar celebritatea locaţiei aduce an de an noi copii lăsaţi la uşa asociaţiei. „Aici nu e ca la moară. Numai moara, dacă n-ai ce măcina, o închizi şi pleci” spunea nu de mult printele Tănase într-un interviu.

Mai multe informaţii găsiţi pe:
http://voluntar-provita.ro/ (de văzut neapărat ce site frumos au făcut nişte oameni creativi pentru Pro Vita) http://www.valeaplopului.com/
http://www.youtube.com/watch?v=hCpABnYAHkM (unul dintre cele mai recente reportaje cu copii de aici şi cu părintele Tănase)
https://www.facebook.com/ValeaPlopuluiOrphans

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă