A doua runda a alegerilor prezidentiale croate s-a incheiat duminica prin victoria candidatului social-democrat Ivo Josipovici. Josipovici, profesor universitar specialist in dreptul penal international, a obtinut peste 60% din voturi, invingandu-l pe primarul capitalei, Zagreb, Milan Bandici, un populist provenit din acelasi partid social-democrat SPD.
Rezultatul alegerilor croate se dovedeste a fi atipic pentru evolutiile politice din Europa de Est si din Balcani. Mai intai, nu a avut loc acea alternanta stanga-dreapta cu care ne-au obisnuit analistii politici. Croatii au ales dupa un presedinte social-democrat, foarte apreciatul Stipe Mesici, un alt om iesit din acelasi partid de stanga, Ivo Josipovici, un universitar si compozitor de muzica simfonica ce nu are a priori profilul unui politician. Josipovici este insa perceput ca un om incoruptibil, al carui trecut e ireprosabil, lucru rar in Croatia de astazi. In acelasi timp, alegerile prezidentiale croate, ca si cele recente din Romania, au infrant o alta regula cu care tarile iesite din fostul bloc comunist ne obisnuisera in ultimele doua decenii, si anume aceea ca primarul capitalei este in general candidatul cu cele mai multe sanse de a deveni presedinte. Toate acestea arata ca viata politica din Croatia se maturizeaza, lucru care nu poate decat sa intareasca sansele Zagrebului de a-si incheia la timp negocierile cu Uniunea Europeana in perspectiva aderarii. Josipovici a anuntat deja ca prioritatea sa va fi combaterea coruptiei si a criminalitatii organizate. Este vorba de doua importante exigente ale Uniunii Europene, care se dovedeste astfel a fi mult mai exigenta actualmente cu Croatia, in comparatie cu atitudinea pe care UE a avut-o cu Romania si Bulgaria in momentul in care acestea isi negociau aderarea.
Presedintele croat are puteri relativ limitate, insa printre acestea se numara controlul asupra serviciilor secrete, precum si o participare activa la politica externa a tarii. Presedintele croat este, de asemenea, comandantul suprem al fortelor armate. Croatia va intra, foarte probabil, in UE, in timpul mandatului de cinci ani al lui Josipovici. Cu toata orientarea proeuropeana a noului presedinte, el poate fi inflexibil atunci cand opinia populara se afla in joc. Ca deputat in parlamentul croat, Josipovici a votat impotriva Acordului de Arbitraj incheiat cu Slovenia vecina, acord care delimiteaza zonele maritime ale celor doua foste republici iugoslave si care a permis reluarea negocierilor de aderare la UE, negocieri pe care Slovenia le blocase. Lui Josipovici i s-a reprosat aceasta atitudine, catalogata drept populista. El a anuntat insa deja ca va respecta vointa majoritatii si ca va ratifica acordul cu Slovenia, deschizand astfel calea aderarii la UE.
