» Pentru agricultorii din bazinul cerealier al Covurluiului, acest an ar putea fi declarat unul bun doar pentru ca seceta le-a produs pagube mai mici.
Spre deosebire de anii trecuti, cand arsita a calamitat culturile agricole de pe zeci de mii de hectare, in 2008, pana la acest moment, au fost inregistrate ca fiind afectate numai 612 hectare de culturi. Conform directorului economic al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Galati, Gheorghe Nastase, seceta a distrus 75-90% din culturile de 324 ha insamantate cu porumb si culturile de floarea-soarelui de pe 288 ha.
Cele mai mari pagube produse agricultorilor galateni au fost inregistrate in nordul judetului, in zona comunelor Buciumeni, Nicoresti si Varlezi. Este de asteptat ca suprafata declarata ca fiind calamitata de seceta sa fie mai mare, dar statistica nu poate fi mai rea decat cea a anului trecut, cand au fost afectate de seceta 42.245 ha de culturi agricole, pierderea cea mai mare fiind inregistrata la grau, cultura la care au fost calamitate 25.576 ha. La culturile de porumb si floarea-soarelui, distrugerile provocate de seceta anul trecut au fost in medie de 70%, dar in unele zone din judet au fost si de 100%.
Lipsa a resurselor financiare
Pagubele produse de seceta se adauga la cele determinate de lipsa de resurse financiare ale agricultorilor, care nu isi pot finanta culturile agricole pe intreaga suprafata pe care o detin. In judetul Galati, exista o suprafata agricola de peste 350.000 de hectare, din care 290.278 ha teren arabil, iar din aceasta aproape 135.000 ha este teren irigabil. Anual raman parloaga zeci de mii de hectare, una dintre cauze fiind seceta din ultimii ani, care nu mai poate fi combatuta din cauza distrugerii sistemului de irigatii. In 2004, au ramas parloaga 25.000 ha, in 2005 au ramas nelucrate 33.000 ha, iar in 2006 au ramas nelucrate 43.000 ha, in 2007 au ramas necultivate 27.000 de hectare. Anul trecut, din cele 162.000 ha cultivate, culturile de pe 77.000 ha nu au fost asigurate, tot din lipsa banilor.
Sistemele de irigatii, la pamant
Distrugerile produse de seceta in bazinul Covurlui nu ar mai fi fost atat de mari daca dupa 1990 nu ar fi fost distrus sistemul de irigatii Suhurlui, o investitie de un miliard de dolari, care in 1990 era aproape finalizata. Construirea Barajului Suhurlui a inceput in 1975 si presupunea un volum mare de lucrari. Lacul trebuia sa aiba o suprafata de 1.000 ha si o adancime de 50 de metri, asigurand irigarea unei suprafete agricole de 60.000 de hectare. Imensa cantitate de apa adusa pana aici din Dunare trebuia sa fie zagazuita de un baraj de 60.000.000 de metri cubi de pamant. Lucrarile ar mai fi durat un an sau doi (in 1992 ar fi trebuit ca sistemul de irigare a celor 60.000 ha de pe terasa Covurlui sa fie pus in functiune), dar in 1990 guvernul condus de Petre Roman a inchis santierul si in cei 17 ani s-a distrus tot ce se facuse.
