In ciuda rapoartelor favorabile ale Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala referitoare la implementarea programelor de finantare destinate intreprinzatorilor privati, regiunea Dobrogei ramane un cimitir unde au fost ingropate majoritatea initiativelor investitorilor. Privatizarea fostelor IAS a esuat lamentabil, iar primavara europeana ii va prinde pe majoritatea micilor producatori fara nici o letcaie in buzunar.
„Programul Fermierul” s-a concretizat anul trecut cu 179 de dosare aprobate, a caror derulare efectiva va incepe anul acesta. Judetul se afla pe primele locuri pe tara in ceea ce priveste accesarea fondurilor, insa, chiar daca au fost trecute in subordinea autoritatilor centrale, fostele intreprinderi agricole trag in jos agricultura constanteana. Agentia Domeniilor Statului incepe anul 2007 cu o cifra record de peste 2700 de intreprinderi, circumscriptii veterinare si alte societati de profil ramase de caruta. Judetelor Constanta si Tulcea le revin 109, respectiv 69 de „oi negre”, al caror capital social face cat recolta pe mai multi ani. Daca in cazul cabinetelor veterinare pierderile nu sunt cine stie ce, fostele IAS consuma sume considerabile din buget.
Executare silita de un milion de dolari
De cealalta parte, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului incearca din rasputeri sa vanda societatile agricole profitabile, dar care au acumulat datorii la banci. Ultima „executata” este SC Toplacer, o intreprindere mare, cu sute de mii de metri patrati, moara, ferme, utilaje, toate vandute la bucata sau in bloc. Cele 13 active au fost evaluate la un pret total de 933.052 dolari. Licitatia este programata pentru sapatamana viitoare, iar garantia de participare este 30% din pretul activelor ce fac obiectul vanzarii.
Caravana saraciei
Departamentul de Dezvoltare Rurala din cadrul DADR Constanta a organizat campanii in judet pentru informarea micilor producatori referitor la accesarea fondurilor externe. Au fost luate la picior 20 de comune, iar la mesele rotunde au participat peste 1000 de persoane. Cate dintre acestea vor avea intr-adevar posibilitatea sa contracteze imprumuturi si ajutoare externe, vor vedea anul acesta. Majoritatea taranilor este cu mult prea saraca sa-si permita intocmirea unor dosare de finantare. Mai degraba agricultorii asteapta investitorii straini. „N-avem noi bani de utilaje straine. Am fost la o intalnire cu primarul si specialisti. Fiecare dintre noi ar vrea sa aiba un tractor nou sau o combina, dar inca nu avem putere. Poate vin strainii sa bage bani in agricultura noastra”, a declarat Ion P., crescator de animale. Altii au fost mai inventivi si au investit in zootehnie, astfel ca anul trecut la nivelul judetului Constanta s-a inregistrat o crestere usoara la toate categoriile de animale. Anul acesta specialistii prognozeaza pe plan local o adevarata explozie a finantarilor pentru zootehnie, insa cresterea numarului de fonduri accesate ar putea fi „compensata” de multime de mici producatori care vor trebui sa renunte la animale din simplul motiv ca nu se pot conforma noilor reguli din acest domeniu.
Se strange surubul
In ceea ce priveste culturile, situatia nu este deloc roz. Proaspetii fermieri europeni primesc, intr-adevar subventii, dar trebuie sa respecte o serie de reguli stricte la cultivarea solului. Este vorba despre insamantari alternative, utilizarea unor produse acreditate UE si nu in ultimul rand prevenirea eroziunii solului. Este greu de crezut ca cel putin in urmatorii doi-trei ani taranii vor putea respecta manualul UE. Pana acum, cel putin in cazul micilor producatori, nu s-au utilizat procedee si solutii „industriale”, asa ca noile norme constituie un impediment in relansarea acestui domeniu si consumarea fondurilor externe puse la dispozitia agricultorilor constanteni.
