După 20 de ani de la executarea fostului dictator comunist, primită cu strigăte de bucurie, Nicolae Ceauşescu are, în continuare, câţiva susţinători, însă majoritatea românilor au întors pagina acestei epoci, scrie France Presse, citată de Mediafax.
“În mod indiscutabil, Nicolae Ceauşescu a marcat decisiv istoria României. Însă, această influenţă, foarte puternică imediat după 1989, s-a estompat în ultimii ani”, a declarat Ioan Stanomir, preşedintele Institutului de Investigaţie a Crimelor Comunismului şi pentru Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Vestea exhumării, miercuri dimineaţa, a lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei acestuia, Elena, la adăpost de privirile curioşilor şi presei, a atras aproximativ 20 de persoane la cimitirul militar Ghencea, majoritatea pensionari, care au depus fotografii ale “conducătorului” la mormântul acestuia.
Din 1990 şi până în prezent, câteva zeci de nostalgici, adesea aceleaşi persoane, se adună în jurul mormântului lui Ceuşescu la 26 ianuarie, pentru a marca ziua sa de naştere, sau de Crăciun, ziua în care a fost executat alături de soţia sa, Elena, în 1989.
“Astăzi, Ceauşescu este un personaj marginal în preferinţele românilor”, în pofida faptului că există, în continuare, un anumit număr de nostalgici, a subliniat Stanomir. Este vorba, în primul rând, despre cei animaţi de “valori antidemocratice”, cum ar fi foşti ofiţeri de Securitate, fosta poliţie politică, sau de privilegiaţii regimului comunist, dar şi de “categorii afectate de restructurările economice”, a declarat acesta.
O pensionară, Ana Ruse, în vârstă de 76 de ani, care răsfoia o revistă satirică, într-un parc bucureştean, a apreciat că exhumarea soţilor Ceauşescu, după 20 de ani, este o “aberaţie”. Ea declară că îşi aminteşte că a “resimţit o imensă bucurie” privind execuţia fostului dictator, difuzată de posturi de televiziune.
“În 1989, speram ca lucrurile să se schimbe în mai bine. Eram fericiţi, eliberaţi, după ce trăiserăm închişi aici”, a mărturisit ea. Dar, în prezent, “aproape că avem impresia că am trăit mai bine pe vremea lui Ceauşescu. Aveam, toţi, locuri de muncă, ne creşteam copiii cum puteam”, a adăugat aceasta.
“Este păcat că au fost executaţi în acel fel. Ceauşescu a făcut şi lucruri bune”, a dat asigurări un pensionar, în vârstă de 81 de ani, care a dorit să rămână anonim.
Potrivit unor analişti, dureroasa tranziţie către o economie de piaţă, antrenând şomajul şi insecuritatea, le-a creat unora sentimentul că ar fi trăit vremuri mai bune sub regimul comunist, uitând de lipsuri, teroare şi restricţiile de tot felul la care erau supuşi, atunci.
Stanomir apreciază că românii au fost “victimele unei mistificări, crezând că executarea lui Ceauşescu le va rezolva toate problemele”.
“Dar, Nicolae Ceauşescu nu a comis, singur, toate crimele şi abuzurile. Era un (adevărat) sistem, iar noi trebuie să condamnăm întregul sistem”, a subliniat el.
Pentru că nu au suferit privaţiuni de ordin economic şi pentru că sunt beneficiari ai valorilor democraţiei, ca libertatea de exprimare şi de a călători liber sau de astudia în străinătate, tinerii nu sunt deloc emoţionaţi când aud vorbindu-se despre Ceauşescu.
“În rândul persoanelor pe care le cunosc, acest subiect nu prea mai interesează multă lume, mai ales în contextul acestei crize economice. Presa este, mai degrabă, cea care se agită”, a declarat Rozalia Mateescu, o învăţătoare în vârstă de 27 de ani.
