» Candidatii inscrisi in cursa pentru fotoliul de la Cotroceni dau dovada in campania electorala de o "religiozitate ostentativa", mergand la diverse biserici si ascultand slujba cu "o expresie grava, de cele mai multe ori, in fata camerelor de luat vederi", potrivit unui comentariu al AFP.
» Aceste gesturi "reprezinta un instrument facil de campanie, care nu costa mult", dar care poate aduce voturi, pe de o parte, pentru ca politicienii isi arata credinta in fata alegatorilor, iar pe de alta, pentru ca ii poate impulsiona pe preoti sa ii sustina in fata comunitatii, considera profesorul de stiinte politice Alexandru Radu.
Principalii candidati la alegerile prezidentiale din Romania arata o "religiozitate ostentativa in aceasta tara majoritar ortodoxa, unde zeci de ani, in timpul regimului comunist, afisarea credintei in Dumnezeu nu era privita cu ochi buni", potrivit unui comentariu al agentiei franceze de stiri. Mai mult, tinand cont ca la ultimul recensamant 87 la suta din romani s-au declarat ortodocsi, "ar fi de neconceput" ca politicienii "sa isi afirme ateismul daca vor sa castige voturi", mai noteaza AFP. Un contraexemplu in acest sens ar fi Ion Iliescu, care, in cadrul unei dezbateri electorale din 1996, a ezitat sa dea un raspuns ferm atunci cand Emil Constantinescu, care candida din partea crestin-democratilor, l-a intrebat daca crede in Dumnezeu. "Stanjeneala evidenta" a lui Ion Iliescu i-ar fi decis pe multi indecisi sa voteze cu Emil Constantinescu, care a si castigat scrutinul in acel an, precizeaza AFP.
Jurnalistii mai scriu ca de atunci toate ocaziile religioase, de la inaugurarea de biserici la hirotonisirea prelatilor, "sunt bune pentru oamenii politici in cautare de popularitate". Prezenta candidatilor la prezidentiale la biserici, mai ales in zilele de pelerinaj, nu le este insa tot timpul prielnica. Este si cazul liderului PSD, Mircea Geoana, care, venit la moastele Sf. Dimitrie cel Nou, la Patriarhia Romana, a fost apostrofat de enoriasi pentru ca a trecut prin fata lor fara a mai sta la coada.
AFP precizeaza si faptul ca presedintele democrat-liberal Traian Basescu si principalul sau contracandidat, social-democratul Mircea Geoana, "se inchina vizibil inainte de a intra pe scena la mitingurile electorale". Insa nici candidatul liberal, Crin Antonescu, nu se lasa mai prejos, etalandu-si credinta intr-un clip electoral unde se inchina in repetate randuri. Crin Antonescu a fost vazut inca din primavara acestui an in preajma lacasurilor de cult. De pilda, in luna mai, candidatul liberalilor la prezidentiale a vizitat Biserica Mirauti din judetul Suceava, unde a asistat atunci la o slujba religioasa dupa care a primit binecuvantarea preotului paroh Florin Hostiuc pentru a avea succes in activitatea sa politica.
Traian Basescu, la randul sau, a inaugurat cu putin timp inainte de inceperea campaniei electorale, chiar in curtea Palatului Cotroceni, biserica distrusa de comunisti, la care au participat atat fete bisericesti, cat si mii de enoriasi. Candidatii la prezidentiale Gigi Becali si Corneliu Vadim Tudor au fost si ei prezenti printre miile de credinciosi care luau parte la liturghia prilejuita de hramul Sf. Parascheva de la Iasi. Cei doi s-au instalat pe podiumul special amenajat in fata catedralei, alaturi de alti numerosi politicieni de la PSD si PDL. Prezent la eveniment a fost si Mircea Geoana, care a putut fi vazut recitand constiincios din cartea de rugaciuni.
Exista insa si intalniri mai discrete cu mai-marii bisericii. La Cluj, presedintele Traian Basescu si sotia sa, Maria, l-au vizitat pe Bartolomeu, mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, la resedinta mitropolitana, intr-o "vizita privata care a durat zece minute", dupa cum a precizat purtatorul de cuvant al Mitropoliei. Primarul Bucurestiului, Sorin Oprescu, candidat independent la alegerile prezidentiale, si-a trecut si el in programul oficial de la Cluj o intalnire cu episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihalmeanu.
Profesorul de stiinte politice Alexandru Radu ne-a spus ca prezenta politicienilor la diverse manifestari religioase "reprezinta un instrument facil de campanie, care nu costa mult", aducand vizibilitate candidatilor. Acest lucru este deosebit de important, mai ales, pentru "cetatenii din mediile rurale, conservatori, care au un grad de religiozitate foarte mare" si care "pot fi impresionati de vizita unui lider de la centru care scoate comunitatea din rutina ei". Pe de alta parte, profesorul Radu considera ca "si preotii ar beneficia de un efect pozitiv in urma donatiilor pe care le fac politicienii acolo". De altfel, acest lucru s-a putut observa in preajma alegerilor europarlamentare, cand Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu a alocat cultelor aproximativ 18,6 milioane euro, bani proveniti din Fondul de Rezerva aflat la dispozitia sa si destinat, in general, situatiilor de urgenta, potrivit Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki. Apoi, in apropierea alegerilor parlamentare, partidele s-au grabit sa faca "parteneriate sociale" cu Biserica Ortodoxa Romana, prin care fie promiteau sa mareasca lefurile preotilor, fie se considerau "obligate" sa intareasca rolul social al BOR.
Prin urmare, Alexandru Radu sugereaza ca "politicienii profita inclusiv de buna-credinta a oamenilor care ar putea asculta indemnurile preotului, vazut ca o persoana de incredere, de a vota cu un anumit politician". Cu toate acestea, profesorul de stiinte politice socoteste ca toate aceste gesturi "nu inseamna o reducere a laicizarii", ci au legatura "doar cu campania electorala".
