Sar scântei de câteva zile referitor la guvernanța BNR, iar BNR a trecut, în replică, de la o argumentație publică tehnică docta-soporifică la una neobișnuit de stridentă și acuzatoare la adresa criticilor.
Este firesc să existe întrebări mai ascuțite în preajma reînnoirii unui mandat în instituție și ca urmare a acțiunii recente a DNA.
Prin vocea unuia dintre purtătorii de cuvânt, domnul Dan Suciu, instituția spune, aducând acuze de care mă voi ocupa mai jos, că „BNR este oricând pregătită să răspundă la orice întrebare legitimă și coerentă despre activitatea sa. BNR înțelege și respectă pe deplin procesul de transparentizare în conformitate cu legea, cu interesul public și cu practica europeană a băncilor centrale. Website-ul BNR oferă publicului un mare volum de informații care răspund întrebărilor uzuale“. Vin și eu cu niște întrebări punctuale referitoare la activitatea BNR, strânse în capitole-cheie, începând cu resursele umane, și aștept cu interes răspunsurile oferite de instituție, în numele transparenței clamate. Lansez și o invitație pentru un dialog televizat, pe baza acestor întrebări.
Citeşte şi:
Răzvan Orăşanu: 20 de întrebări publice adresate Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
7. Apropo de o afirmație cam hazardată a purtătorului de cuvânt, „Website-ul BNR care oferă un mare volum de informații“, există vreun motiv pentru care nu există niciun contact direct al vreunui oficial BNR, respectiv transparența este admirabilă, dar lipsește cu desăvârșire?
A se vedea lăudabila inițiativă guvernamentală prin care s-a întâmplat acest lucru într-o după-amiază. Cât de binevenit te simți ca cetățean simplu când găsești de 10 ani pe site-ul BNR aceleași formulare pe care se găsesc doar câteva e-mailuri generice, gen press@bnro.ro? (Acesta este, cred, e-mailul domnului Dan Suciu, pe care vă invit să îl folosiți pentru a vă exprima direct părerile referitoare la ultima ieșire în public, nu știm dacă îl citește doar domnia sa sau și dl. Vasilescu, sau cei doi se lupta pe tastatură, din când în când.)
În practica europeană, orice bancă centrală, de pildă Bank of England, are deja de peste 10 ani o strategie digitală de comunicare integrată – este pe Facebook, Twitter, Linkedin, Youtube, Periscope, RSS Feeds, media online etc. De pildă, pe site-ul BNR (aici), guvernatorul este în continuare, din 1997 încoace, prezentat ca suspendat din funcția de director al Institutului de Economie Mondială al Academiei, în realitate a rămas onorific (trebuie să mergi pe site-ul Institutului să afli asta). Conținutul site-ului, în afară de update-uri a „suferit“ „sau nu a suferit“ modificări majore, structurale, în ultimii ani?
8. Care este planul pentru următorii 5-10 ani, în ceea ce privește resursele umane?
Care este strategia de resurse umane a BNR? Poate fi ea prezentată public, cu documentele strategice aferente, aprobate de Consiliu? Pentru că nu poate fi opera unui singur om. În condițiile plecării unor specialiști-cheie din BNR (Cezar Botel, Cristian Popa sunt doar două nume recente), în ce măsură există o strategie pentru păstrarea capacităților-cheie ale instituției? Există o hartă a acestor cunoștințe intangibile, esențială pentru o construcție instituțională? Există vreo strategie de knowledge management instituțional? De arhivare, centralizare, stocare a proceselor, procedurilor și cunoștințelor necesare, de planificare a pașilor următori în carieră, sau va veni un moment de ruptură în momentul inevitabilei pensionări a unor oameni cu capacitate-cheie, care nu se pot forma peste noapte? Există vreo strategie de repatriere a unor români care acum lucrează în alte bănci centrale sau în organisme financiare – ECB, Banca Mondială, FMI etc.?
9. Cum reușește guvernatorul Mugur Isărescu să aibă, la rândul său, 20 de activități în paralel, în plus față de activitatea de la BNR?
Ar fi interesant de știut public, pe scurt, care este fiecare funcție activă în prezent a dlui guvernator, care este timpul săptămânal/lunar alocat ei și cum se pot ele exercita în paralel cu activitatea de la BNR, știut fiind faptul că majoritatea guvernatorilor din țările euroatlantice se retrag pe perioada mandatului din alte funcții. Vorbesc de funcția de profesor la ASE, în paralel cu cea de vicepreședinte al Secției Economice a Academiei Române, în paralel cu președinția Federației de Șah, în paralel cu vicepreședinția Asociației pentru Drept Internațional și Relații Internaționale, în paralel cu vicepreședinția AGER – Asociația Generală a Economiștilor din România, în paralel cu președinția Asociației Clubului de la Roma, în paralel cu acționariatul la Mar SRL, cu vicepreședinția unui comitet interministerial și cu membership într-un comitet PNUD și, în fine, în paralel cu alte 9 activități, de această dată mai degrabă legate direct de activitatea de la BNR – de la un membership firesc în Sistemul European al Băncilor Centrale la alte cluburi de bănci centrale, respectiv reprezentanța pentru Banca Centrală în fața FMI, BERD etc.? Când și cum se exercită toate aceste funcții efectiv, în măsura în care vorbim de un singur om cu aceleași 24 de ore într-o zi, totuși? Pentru conformitate, aveți aici.
O întrebare suplimentară legată de Academia Română, a cărei Secție Economică o conduce: putem ști care este cotația ISI a lucrărilor de cercetare economică ale dlui guvernator, indicator relevant peste tot în lume pentru performanța de top în cercetare și cu atât mai relevant pentru Academia Română?
10. Care a fost (și care este) motivul întârzierii prezentării publice a salariilor exacte, cu toate bonusurile aferente? Care este schema de compensare de 2% din profitul BNR distribuită salariaților și în ce fel se judecă meritele pentru această premiere excepțională?
Înțelege BNR că există o excepție pentru această instituție la legile privind transparența veniturilor aplicată tuturor funcționarilor remunerați în instituțiile de stat? A existat o cuantificare a numărului deponenților care se estimează că și-au redirecționat depozitele bancare în alt loc, ca urmare a dezvăluirii de către ANI a băncilor care dețin conturile șefilor BNR (aceasta a fost scuza invocată pentru nepublicarea salariilor)? De ce nu se publică, cum e normal, veniturile integrale obținute de la BNR de către membrii Consiliului, cu toate bonusurile aferente și cu rata de participare la profit, dacă există? În plus, cine și când a decis remunerarea cu 2% din profitul Băncii și dacă actul referitor la această decizie poate fi făcut public.
De asemenea, interpretarea Băncii Naționale cu privire la articolul 53 din Legea Pensiilor (Legea 263/2010, republicată), dacă dl guvernator întrunește în acest moment condițiile legale pentru pensionare. Și dacă are în vedere a cumula, în viitor, pensia cu salariul în conformitate cu art. 118 al aceleiași legi.
Modelarea din BNR și directorul Direcției Modelare, dl. Tudor Grosu
11. Domnul Vasilescu îl descrie așa (no comment), chiar în debutul unui articol pentru ZF: „Deja i-aţi văzut fotografia în Ziarul Financiar: frunte înaltă, figură luminoasă, privire inteligentă. Tudor Grosu“. Dl Vasilescu mai spune: „Realizările celei mai tinere echipe din BNR au recunoaştere internaţională. Dacă, iniţial, membrii echipei mergeau la conferinţe în capitalele din vestul Europei ca să asculte şi să înveţe, acum merg să susţină lucrări. Un model de echilibru general dinamic, născut aici, se predă acum, într-o variantă simplificată, la cursurile FMI“.
Dacă se poate preciza la care anume cursuri FMI (bănuiesc că e vorba de IMF Institute, că alte cursuri nu există) se predau modelele de echilibru general dinamic născute din direcția de modelare a BNR? În plus, dacă acele modele (formulele/ecuațiile, nu calculelele exacte care susțin deciziile de politică monetară) pot fi publicate, cum s-a întâmplat cu modelele Dobrescu și Link- HERMIN, pentru a susține cercetarea economică în domeniul macromodelării, precum și procesul de peer review. Pasionații găsesc aici detalii ref. la cele două macromodele publicate.
II. Strategia de comunicare a BNR. Cine este, totuși, purtătorul de cuvânt?
12. Pentru un cetățean mai puțin avizat, care urmărește doar prima frază din comunicarea de la câteva zile succesive a BNR, avem două teze care se bat cap în cap. Vorbim de o instituție care trebuie să calibreze mesajele într-un mod foarte cântărit, întrucât credibilitatea comunicațională este o componentă esențială a gestionării anticipațiilor inflaționiste.
Prima, din 4 august a domnului Adrian Vasilescu: “Ziarul Financiar – prin două dintre condeiele cele mai ascuţite, al lui Cristian Hostiuc şi al lui Iulian Anghel,- a analizat în ediţia de luni efectele reţinerii de către DNA a viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu…“; pe 10 august celălalt purtător de cuvânt, domnul Dan Suciu, intervine în forță: “Atacurile mediatice vin dintr-o singură sursă, nu au nicio bază reală, nu se susțin cu documente, avansează date false, mai mult, conțin de prea multe ori neadevăruri economice și acuzații la limita linșajului.“ Hai să mai numărăm încă o dată sursele, pentru beneficiul dlui Suciu, purtător de cuvânt într-o instituție unde cifrele sunt, să spunem, importante.
Domnul Adrian Vasilescu (fost purtător de cuvânt?) spune că sunt două și se referă la ZF, domnul Isărescu spune tot două, dar pare a se referi la criticii Isar și Cîțu, domnul Suciu, probabil necitind articolul celuilalt purtător de cuvânt, spune că e „o singură sursă“. În fapt, sursele sunt mai multe: pe lângă consacrații Lucian Isar și Florin Cîțu, critici „tradiționali“ ai BNR, pe lângă cei doi identificați de dl Vasilescu (domnul Suciu nu o fi citind conspectele de presă sau articolele scrise de coleg? S-or fi consultând cei doi sau se lucrează „în devălmășie“?), mai există și foarte cititul blog al lui Dan Popa, care menționa cu tușe critici în articolul-opinie de riscul reputațional al BNR, ca urmare a dosarului DNA. (vezi aici)
Pentru domnul Suciu, special, mai numărăm o dată, cel puțin pe următorii: Isar, Cîțu, Hostiuc, Anghel, Popa, unu-doi-trei-patru-cinci. Deci câți sunt, domnu’ purtător de cuvânt, sau domnule al doilea purtător de cuvânt? „Atacurile mediatice vin dintr-o singură sursă și nu au bază reală“. Bine. Vorbim, în ordine, de un fost ministru în Guvernul României, un fost funcționar într-o bancă centrală străină, de șeful principalului cotidian financiar din România, unul dintre cei mai buni analiști economici de gazetă și de principalul jurnalist economic al Hotnews. Și nici măcar nu trebuie să ajungem la cele mai lucide trei fraze citite de mine în foarte mulți ani de urmărit opinii economice (pentru domnul Suciu, cinci plus unu egal șase):
“Acum 15-20 de ani nu ştiam ce şi cum să facem, apoi am ştiut, dar le-am făcut greşit. Şi aşa am ajuns singura ţară din UE care continuă să lucreze cu Banca Mondială în programe de restructurare economică de bază. Este eşecul generaţiei politice a anilor ‘90, din care am făcut parte şi eu şi ai cărei exponenţi sunt preşedintele Băsescu şi guvernatorul Isărescu“(Mișu Negrițoiu).
Ca să revin la subiect: care bancă centrală din Europa mai are doi purtători de mesaj? Și cine fracționează intervențiile publice pe subiecte de politică monetară între guvernator și doi purtători de cuvânt ai guvernatorului, în zile alternative, uneori în același timp pe canale diferite cu purtători de mesaj diferiți? Și poate domnul Suciu să arate clar, cu argumente economice, sau–de ce nu?–econometrice unde anume sunt greșite graficele prezentate de Florin Cîțu? Cât despre referirea/acuzația de linșaj – termenul provine din America secolului 18 și se referă la spânzurarea în public, fără judecată, a unor minorități, uneori de clanuri gen Ku Klux Klan. Sunt convinși domnul purtător de cuvânt și dl guvernator că folosirea unui astfel de cuvânt de o violență extremă se justifică în panoplia de cuvinte corect calibrate care ar trebui să fie auzite de la un oficial al unei bănci centrale, indiferent care au fost nemulțumirile și supărările care le-au generat? Mai mult: mesajele celor doi domni se bat cap în cap cu argumentele dlui Croitoru; acesta din urmă recunoaște că o parte din întrebările din ultima vreme sunt justificate.
13. Independența BNR înseamnă și independența față de Guvern?
Articolul 2 al Statutului BNR subliniază independența instituției. Articolul 3 întărește ideea: „(1) În îndeplinirea atribuţiilor, Banca Naţională a României şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate“.
Cum se face însă că independența instituției este comunicată de purtătorul de cuvânt, până mai ieri, al…Guvernului României, adică taman instituția de la care BNR nu poate lăsa nici măcar aparența că ar primi instrucțiuni? Cum se poate ca un funcționar al unei instituții independente să fie detașat la Guvern, pe o perioadă determinată, apoi să vină, fără întrerupere și recalibrare, să dea mesajele unei instituții independente de Guvern? Adică să ai încă o carte de muncă la o instituție independentă care nu primește, conform legii, instrucțiuni, dar gestionezi în suspendare și detașare activitatea altei instituții, chiar prelungindu-ți șederea (comunici despre salarii crescute, dincolo comunici despre presiuni și pusee inflaționiste etc.)? Mai există un astfel de caz în 25 de ani? Vreau să fiu foarte exact aici: BNR are, în opinia subsemnatului, o tripletă de comunicatori redutabili – Lucian Croitoru, Valentin Lazea și Cristi Popa, dacă poate fi convins să se reîntoarcă cumva, iar observația de mai sus e instituțională și nu cu țintă la Dan Suciu, care și-a făcut foarte onorabil, chiar notabil, treaba de purtător de cuvânt al Guvernului. Problema de percepție rămâne însă, nu poți trece chiar imediat de la Steaua la Dinamo, nu poți avea nici doi portari într-o poartă, nici doi purtători de cuvânt. Sau, mai clar, ce spune despre pepiniera de cadre disponibile în instituție mutarea unui singur om de la BNR la Guvern și retur?
Citeşte şi
20 de întrebări publice adresate Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu (III)
