Poetul, ziaristul şi traducătorul Andrei Mureşanu s-a născut pe 16 noiembrie 1816 la Bistriţa.
A studiat filosofia şi teologia la Blaj apoi a lucrat ca profesor la Braşov. A participat la Revoluţia din 1848, făcând parte din delegaţia Braşovului la Adunarea de la Blaj. După revoluţie, a lucrat ca traducător la Sibiu şi a publicat articole în revista „Telegraful Român”. A murit la Braşov, pe 12 octombrie 1863.
Orice român ar trebui să ştie că versurile imnului naţional îi aparţin lui Andrei Mureşanu.
Prima oară, poemului „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, i s-a creat un aranjament muzical şi a fost cântat pe 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea.
După unele surse, muzica imnului nu i-ar aparţine nici lui Anton Pann, nici lui George Ucenescu ci ar fi inspirată dintr-o veche melodie religioasă, „Din sânul mamei mele”.
Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea şi fredonarea lor fiind pedepsite cu închisoarea.
Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost folosit în mai multe momente istorice, cum ar fi în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), dar şi în timpul celor două Războaie Mondiale.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei, „Deşteaptă-te române” se aude din nou, pentru ca din 1990 să fie consfiinţit ca imn oficial al României.
