România este în continuare ţara cu un număr foarte mare de bolnavi cu hepatita C şi pentru mulţi pacienţi niciun tratament nu mai dă rezultate. Potrivit statisticilor oficiale, peste 600 de mii de români suferă de această boală cronică, cu 8.000 de noi cazuri diagnosticate în fiecare an. La nivel mondial, complicaţiile infecţiei cu virusul hepatic C provoacă 350 de mii de decese, anual.
Totuşi, în ţara noastră se consideră că numărul exact al persoanelor infectate cu virusul hepatitic C este mult mai mare in realitate, în contextul în care rata de depistare a bolii este la un nivel scăzut în absenţa unui program naţional de screening precoce, ia testarea markerilor virali nu este accesibilă populaţiei, cu excepţia unor campanii de prevenţie sporadice. Pe de altă parte, multe dintre persoanele infectate cu virusul hepatitei C nu au simptome în stadiile timpurii ale bolii şi nu se prezintă la medic. Însă, evoluţia bolii este lungă şi multe persoane nediagnosticate/netratate pot fi sursă continuă de infectare.
Pentru majoritatea pacienţilor infectaţi, riscul este foarte mare în lipsa unui tratament adecvat, pentru că, în timp, sistemul imunitar nu mai poate controla boala, care se transformă într-o afecţiune cronică, ce se poate complica cu ciroză şi cancer de ficat. În România, multe dintre persoanele afectate de acest virus au contractat boala prin transfuzii de sânge, la începutul anilor 1990, vârsta medie a bolnavilor fiind de 61 de ani la femei şi 57 de ani la bărbaţi. În prezent, nu există un vaccin care să poată preveni infecţia cu virusul hepatitic C.
Cât de eficient este noul tratament
Din păcate, specialiştii sunt rezervaţi în privinţa şanselor de vindecare a pacienţilor în lipsa unui tratament eficient. În plus, infecţia persistentă cu virusul hepatic C este cauza principală a hepatitei cronice (64%), a cirozei hepatice (59%) şi a hepatitei cronice (49,5%). Însă rezultatele celor mai recente analize efectuate de medicii români confirmă eficienţa tratamentului cu interferon free. Mai exact, dr. Manuela Curescu, de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, a declarat că "creşterea accesului la tratamente mai eficiente în România poate reduce numărul anual de decese şi costurile sistemului sanitar cu până la 50% până în 2040". Potrivit unui studiu recent, terapia dublă cu interferonul alfa şi ribavirină pe aproximativ 40.000 pacienţi trataţi în perioada 2002-2012 a avut o rată de succes de doar 50%, aproape jumătate dintre pacienţi având în prezent ciroze hepatice, hepatite cronice sau au decedat.
La rândul său, dr. Cristina Popescu, de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof dr Matei Balş”, a declarat în cadrul unei dezbateri desfăşurate la Bucureşti, că nivelul de vindecare al infecţiei cu virusul hepatic C este diferit, în funcţie de schema terapeutică utilizată. Iar terapia antivirală cu interferon free are o rată de succes de 95%, conform răspunsului virusologic periodic la trei luni de zile. Noul medicament, aprobat în Statele Unite în 2013 are astfel o eficienţă peste aşteptări, eşecul terapeutic fiind asociat doar cu oprirea prematură a medicaţiei.
Pacienţii, încă discriminaţi
Dr Marius Geantă, directorul Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a declarat, pentru România Liberă, că "tratamentul cu intereferon free a început în toamna anului trecut prin programul de acces pentru pacienţii români cu F4, cu stadiu bun de performanţă, adică ciroză nedecompensată post hepatită C. Până acum au fost aprobate în jur de 3.800 de dosare din 4.100, aceşti pacienţi beneficiind de tratamentul cu interferon free". Dr Geantă ne-a mai spus că, în prezent, au început negocierile cu un alt producător de medicamente pentru aproape 300 de bolnavi cu forma avansată a bolii. Totodată, se propune extinderea planului terapeutic la persoanele cu forme mai puţin grave ale cirozei hepatice (F2, F3).
"Pe contractul care este acum în vigoare şi pe datele pe care le avem noi, la acest tratament răspund aproape toţi pacienţii, aproape 98%. Dacă am lua costul tratamentului interferon cu ribavirină şi ne gândim că răspund doar 50% dintre pacienţi, o să vedem că statul consumă mai mulţi bani cu tratamentul clasic decât cu cel inovativ, cu interferon free. În plus, ar intra mult mai mulţi pacienţi în discuţie şi în negociere cu producătorul de medicamente pentru următorii câţiva ani, iar preţul obţinut ar putea să fie mult mai mic decât preţul negociat pentru F4. Deci programul funcţionează în România, iar acum este responsabilitatea statului să facă un program pentru toţi pacienţii cu hepatita C la tratamentul cu interferon free, care, pe lângă faptul că este eficient, nici nu este încărcat cu efecte adverse", a mai spus dr Geantă.
Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, a precizat pentru România Liberă că există nemulţumiri foarte mari pentru că nu se trece încă la un tratament cu interferon free şi pentru pacienţii aflaţi în stadiile incipiente ale bolii, F2 şi F3: "Noi, ca asociaţie, ne-am exprimat indignarea că nu ştim să se fi început negocierile pentru a se rediscuta un nou contract pentru bolnavii aflaţi în alte stadii ale cirozei hepatice. Considerăm ca fiind o formă de discriminare că oamenii trebuie să se îmbolnăvească şi mai mult ca să aibă acces la tratament. Am primit nişte promisiuni de la prof dr Alexandru Oproiu, care, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei care aprobă acum această terapie pentru pacienţii cu hepatita C, ne-a spus că vor avea acces tot mai mulţi pacienţi aflaţi în stadii avansate ale bolii". În plus, Marinela Debu a mai spus că este nevoie urgentă de un program eficient de screening al hepatiei C la diversele categorii de populaţie cu risc, inclusiv la tinerii care folosesc tatuajele sau piercing-ul.
Cum se transmite HVC:
– Nosocomial (proceduri medicale lipsite de siguranţă)
– Sexual & perinatal
– Utilizatori droguri injectabile (cazuri din ce în ce mai multe în segmente de populaţie tânără)
Simptomele infecţiei cu virusul hepatitei C:
– oboseală cronică
– iritabilitate
– ameţeli
– dureri în zona ficatului/abdomenului/încheieturilor
– reducerea capacităţii de concentrare/memorare
– depresie
– disfuncţii sexuale.
