Aproape 90 la sută dintre elevi vor continua să participe la ora de religie. Biserica Ortodoxă Română iese astfel victorioasă în disputa care a împărțit țara în două. Dar ce vor învăța copiii români la ora de religie de acum încolo? Unde este locul potrivit pentru „Tatăl nostru“ și „Înger, îngerașul meu?“ La școală sau la biserică?
Citește și: Ce ascunde falsa problemă creată în jurul orei de religie
Mirela P., din Slobozia, a ales să nu își înscrie fiica de clasa a II-a la ora de religie. Alexandra a devenit astfel unul dintre cei 242.401 copii ai căror părinți au spus “nu” religiei. Felicia B., din Ploiești, a optat în favoarea acestei materii, iar ambii săi copii se alătură astfel celorlalți 2.123.683 de elevi care vor continua să asiste la lecția de religie. În ultimele săptămâni, cele două mame și-au cântărit opțiunile.
Citește și: Ce spune Cîmpeanu despre cererile pentru ora de religie
“Educația religioasă trebuie făcută acasă, în maniera pe care o alege familia. Nu sunt de acord ca fiica mea să fie notată la religie. Noi ne ducem copiii la biserică. Alexandra s-a împărtășit săptămâna trecută pentru că a vrut să o facă. Și crede în Dumnezeu pentru că i s-a dat libertatea să o facă, în felul ei, nu cum spun canoanele bisericești. Nu sunt de acord să asocieze religia cu un Foarte bine sau Insuficient”, spune Mirela P.
De cealaltă parte, Felicia B. a ales ca fiica și fiul ei să continue să participe la ora de religie, lucru pe care cei mici și l-au dorit.
“Au spus că le place pentru că află lucruri interesante, profesorul le spune povești. Ei merg la biserică de Paște și de Crăciun. Știu Tatăl Nostru și rugăciuni gen «Înger, îngerașul meu», dar nu îi văd ca pe alți copii care mulțumesc pentru bucate la masă și spun rugăciuni. Nu cred că trebuie să mă impacientez”, spune Felicia B.
Felicia B. nu a găsit vreun cusur metodei de predare și materialelor didactice, în timp ce Mirela P. spune că profesorul de religie al fiicei sale, care este și preot, nu explică pe înțelesul celor mici și uneori se răstește, în timp ce materialele didactice “manipulează copiii și le pot crea sentimente de vinovăție, îi învață să fie supuși, temători”.
Citește și: Trăistaru: Peste 90% dintre elevii bucureşteni, înscrişi la ora de Religie
Argumentele fiecărei părți au fost îndelung analizate și cântărite, iar la final o decizie a fost luată. Acum, după săptămâni de controversă, campanii și dezbateri, s-a tras linie și s-a numărat: 90 la sută dintre părinți își vor copiii la religie, spun cifrele Ministerului Educației. Biserica Ortodoxă Română a câștigat lupta dusă în ultimele luni. Dar dezbaterea nu ar trebui să se oprească aici, spun specialiștii chestionați de România liberă. Ce vor învăța copiii la ora de religie? Ce se va schimba în metoda de predare? Va fi deschisă BOR la reforma cerută de confruntările din ultimele zile?
Liana Stanciu: „A fost ca un duș rece această perioadă“
Primii care cer o îmbunătățire a orei de religie sunt chiar cei care au susținut-o în toată această perioadă. Astfel, președintele Asociației Părinților pentru Ora de Religie (APOR), vedeta radio Liana Stanciu, spune că nu sunt puține aspectele care trebuie schimbate.
“E clar că a fost momentul în care lucrurile s-au zguduit puțin. A fost ca un duș rece această perioadă. Eu am fost destul de puțin în contact cu mai-marii Bisericii, dar cei cu care am putut avea schimburi de idei recunosc că e clar că trebuie să îmbunătățim”, spune Stanciu.
Lipsa unor manuale de calitate, cadre didactice nepregătite, discriminarea copiilor de alte culte sunt câteva dintre punctele sensibile, spune președintele APOR. “Au fost foarte mulți părinți care au reclamat diverse lucruri. Greșeli cu voință, greșeli fără voință. (…) Mama unei fetițe clasa zero sau întâi ne-a scris despre faptul că trebuiau să citească niște cuvinte scurte scrise invers. Și unul dintre cuvinte era «card», și invers e «drac». La ora de religie. Trebuie să facem o delimitare foarte clară între situațiile care au legătură cu educația, cu studiul și situațiile cu conotație de glumă, cum ar fi, de exemplu, Halloween-ul”, spune Stanciu.
Smaranda Enache: Locul catehizării, la biserică
În 2007, organizația non-guvernamentală Liga Pro Europa a realizat un studiu devenit celebru despre modul în care se predă religia. Concluzia era dură: “Educația religioasă din şcolile publice, aşa cum se prezintă astăzi, este afectată de tendinţe şi practici care merg în sens invers drepturilor copilului, lezând demnitatea, protecţia împotriva abuzurilor, nediscriminarea, libertatea de conştiinţă, inclusiv respectul pentru opţiunile acestora. Aceste practici pot genera segregare şi sentimente de respingere faţă de copiii care provin din familii neortodoxe sau nereligioase. Aşa cum se prezintă astăzi, educaţia religioasă este confesională prin conţinut, dogmatică prin doctrină şi implică practicarea în şcoală a ritualurilor religioase. Practic, orele de religie sunt utilizate pentru catehizare şi, nu de puţine ori, pentru îndoctrinare.”
Acum, opt ani mai târziu, președintele Ligii, Smaranda Enache, spune că lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Deși unele manuale care conțineau greșeli flagrante au fost scoase de pe piață ca urmare a studiului, pe fond problema a rămas aceeași.
“În momentul de față, în școli continuă să se facă o educație ritualică, cei mici se roagă, învață rugăciuni și așa mai departe. Aceasta este o catehizare care se petrece în continuare și este legitimă pentru cei care doresc catehizarea, dar aceasta trebuie făcută în cadrul lăcașelor de cult. Studiul nostru a făcut o comparație cu modul în care se predă religia în statele europene și acest tip de catehizare nu este prezent în majoritatea statelor europene. Biserica ne atrage atenția că religia se predă în toate statele europene. Este adevărat, dar modul cum se predă, ce anume se predă, diferă fundamental de ceea ce se întâmplă în România. În toate statele de democrație avansată ritualul religios, catehizarea se face în biserică, iar școala oferă valorile morale și descrierea și istoria religiilor. Oferă acest aspect de cultură generală a religiilor, și nu de catehizare,” spune Enache.
Specialistul subliniază că, din punctul său de vedere, ar fi fost preferat ca religia în școală, atât de importantă pentru înțelegerea culturii lumii, să se predea fără „Tatăl nostru” și „Înger, îngerașul meu”.
„Școala noastră ar trebui să rămână neutră din punct de vedere ritualic și în școli să se predea o cultură generală a religiilor, introducerea în propria religie, dar și în valorile tuturor religiilor importante,” spune Enache.
Profesor de religie, doar cu binecuvântarea Bisericii
Pentru ca o persoană să poată preda religia, ea trebuie să aibă studii teologice, să urmeze un modul pedagogic și, nu în ultimul rând, să aibă binecuvântarea Bisericii.
Astfel, este singurul obiect de studiu din programa școlară pentru care cadrul didactic care o predă are nevoie și de acordul unei entități exterioare școlii și sistemului de învățământ de stat.
„Din păcate, în România nu ajunge să fii absolvent de teologie ca să poți preda, mai trebuie și să fii aprobat de cultul a cărei religie o predai. Ceea ce este o chestiune ieșită din comun, pentru că nici un alt obiect de studiu nu se cere să ai o aprobare în afară de diploma pe care ți-a dat-o statul român,” spune președintele Pro Europa, dând exemplul unei femei divorțate căreia Biserica Catolică nu i-a permis să predea religia. “Atunci la ce bun să mai ai o diplomă în România, dacă poate Biserica să-ți interzică să ți-o pui în valoare?,” spune Enache.
Mesajul ei către reprezentanții cultelor din România este că toate taberele acestei dispute vor “ca tinerii pe care îi formăm să fie ființe armonioase, tolerante și bune”.
„Este timpul să reflectăm fără patimă și fără excomunicări asupra unui subiect important pentru societatea noastră: cum predăm religia, ce valori conține predarea religiei și cum să facem ca acest lucru să nu conducă la discriminare și intoleranță,” spune Enache.
Miclea: BOR ar trebui să fie îngrijorată
Sunt pregătiți școlarii de vârste mici să învețe despre ce este ființa și ce este Dumnezeu? Sau ar trebui religia predată doar la liceu, precum alte obiecte de studiu care presupun o profunzime a gândirii, precum filosofia și psihologia?
La aceste întrebări îi îndeamnă pe părinți profesorul Mircea Miclea să găsească răspunsuri. Fost ministru al Educației și fost consilier prezidențial pe domeniul educație, Miclea reproșează Ministerului Educației că a forțat mâna părinților să aleagă religia.
“Ei au fost în situația de a alege religie sau nimic. Religie sau «copilul dumneavoastră stă nesupravegheat, stă pe coridor sau în curtea școlii.» De la bun început, opțiunea a fost distorsionată,” spune Miclea, potrivit căruia în timpul mandatului său de ministru (decembrie 2004-noiembrie 2005) s-au dat primele semnale referitoare la calitatea slabă a cadrelor didactice care predau religia.
Mai-marii bisericii nu ar trebui să se bucure de numărul mare de părinți care au optat în favoarea religiei, ci din contră, spune Miclea.
“Biserica ar trebui să se îngrijoreze.Vor fi mai mulți atei. Realitatea arată că aceia care nu au beneficiat de studiul formal al religiei, în timpul comunismului, sunt acum cei mai religioși,” spune Miclea, în prezent profesor de psihologie la facultatea de profil din cadrul Universității Babeș Bolyai.
Profesorul dă exemplul introducerii religiei ca obiect de studiu obligatoriu în Marea Britanie, în anii ’40. Astfel, în 1940 erau 142.294 de tineri care urmau ritualul de confirmare la biserică, iar în 1997, după peste 50 de ani de religie ca disciplină obligatorie, numărul lor scăzuse la 40.881.
Miclea îi sfătuiește pe conducătorii BOR să nu mai pună egal între disciplina religie și religiozitate și își exprimă scepticismul că mai-marii Bisericii vor accepta vreun fel de schimbare.
Patriarhia: „Reforma e permanentă“
„La ora de religie nu se face îndoctrinare,” se apără Patriarhia, prin intermediul purtătorului de cuvânt, părintele Constantin Stoica. Acesta transmite că procentul de 90 la sută în favoarea orei de religie „obligă și responsabilizează.”
Procesul de îmbunătățire a modului în care se predă religia este o preocupare permanentă. Copiii sunt mai precoce, realitățile se schimbă. Dar la ora de religie, copiii sunt educați în spiritul valorilor umane, spune Stoica. Acesta admite că unele manuale, acum scoase din uz, au conținut exemple nepotrivite, dar atrage atenția că Patriarhia nu editează manuale, ci doar edituri private, iar apoi acestea sunt aprobate de Ministerul Educației. Fără religie, copiii nu se pot înțelege pe sine, nu-și pot cunoaște aproapele și nu pot fi toleranți, conchide părintele.