Cercetarea mai are nevoie de o suplimentare a bugetului de minimum 100 milioane de lei anul acesta pentru a putea rămâne pe “linia de plutire”, atrag atenția reprezentanții angajaților din domeniu. Acestea, după ce Guvernul a tăiat 122 milioane de lei din bugetul Ministerului Cercetării, la ultima rectificare.
Angajații din Cercetare mai invocă un complot al celor veniți la putere în ultimii ani, indiferent de partidul politic din care provin, împotriva acestui domeniu. “Este o strategie de distrugere a Cercetării, de ani de zile. Evident că nu se va putea desfășura activitatea de cercetare de calitate cu un asemenea buget. Iar domnul președinte Klaus Werner Iohannis degeaba spune că ne susține. Nu îl interesează. Nu înțelege problemele Cercetării”, ne-a declarat președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România (FSLCPR), Radu Minea. Acesta susține că banii tăiați de la Cercetare vor fi redirecționați, în mare parte către unele universități, pe linie politică.
Aproape de neplata angajaților
La rândul său, președintele Federației Naționale Sindicale (FNS) “Alma Mater”, Anton Hadăr, susține că, în lipsa unei suplimentări a bugetului, Cercetarea nu va putea să încheie proiectele programate. “Nu a fost o judecată bună să iei banii care nu au fost cheltuiți până acum de la Cercetare. Sunt proiecte programate. Eu cred că este nevoie de cel puțin 100 de milioane de lei în Cercetare, suplimentare de buget, pentru ca să se poată încheia acest an. Este un domeniu vitregit de mult timp. Suntem departe de procentul din PIB alocat pentru -Cercetare impus de Uniunea Europeană, de 2%. Acum avem aproximativ 0,2% și cel mai mult am avut -0,25-0,3%”, ne-a declarat -Hadăr.
Liderul sindical susține că, în urmă cu aproximativ o lună, a existat și problema neachitării salariilor în Cercetare. “Știam de posibilitatea unei rectificări bugetare negative pentru Cercetare încă de acum aproximativ o lună, când am avut o întâlnire cu domnul ministru (Nicolae Burnete, ministrul Cercetării şi Inovării – n.red.), împreună cu liderul sindical de la Măgurele (de la institutul de cercetare din Măgurele – n. red.), deoarece exista pericolul să nu li se acorde salariile. Erau astfel de zvonuri. Problema s-a rezolvat totuși”, ne-a mai spus Anton Hadăr.
Întrebat despre o eventuală redirecționare a banilor din Cercetare către universități, președintele FNS “Alma Mater” spune că nu crede acest lucru și că “nu a ajuns niciun ban la universități”, din câte știe. Anton Hadăr a mai menționat că și Educația rămâne un domeniu vitregit din punct de vedere al bugetelor alocate.
Sindicaliștii găsesc vinovați în toate partidele
Sindicaliștii mai susțin că politicienii s-au arătat împotriva Cercetării și prin blocarea legislației în domeniu și critică discursul public al președintelui Iohannis legat de subiect. “Am aflat cu surprindere despre poziționarea dumneavoastră, domnule președinte Klaus Werner Iohannis, față de actele normative în discuție, după ce ați ignorat semnalele federației, în acțiunile care s-au desfășurat, la Cotroceni și/sau la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (așa cum se numea până în 2017). Este adevărat că nu au fost organizate prin intermediul rețelelor de socializare și nici nu am apelat la acestea pentru a le transmite dumneavoastră, încadrându-ne în prevederile legale și încercând să le facem cunoscute prin mass-media. Am beneficiat de un «embargo informațional total» al trusturilor de presă, confirmat ca fiind impus «de sus», de colegii din mass–media. Nu este de mirare, iar explicația este evidentă în condițiile în care, dle Președinte, l-ați preferat ca interlocutor pe dl Adrian Curaj – academician în «știința securității naționale», ministru, complice Ad Astra (Asociația Oamenilor de Știință – n.red.) și multe altele”, se arată se arată într-un punct de vedere al FSLCPR adresat Președinției.
Sindicaliștii din Cercetare mai acuză că nu au fost consultați cu privire la modificarea legislației în vigoare. “În loc să fim consultați ca parteneri sociali din sectorul CDI, care împreună cu reprezentanții ministerului am prezentat un punct de vedere comun privind proiectul de lege de aprobare a O.G. 41/2015, votat în Camera Deputaților, s-a solicitat reexaminarea acestuia, pe baza unor afirmații care denotă lipsuri mari în ceea ce privește cunoașterea prevederilor legislației din domeniu. Este o confuzie gravă legată de atribuțiile Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare, ce au fost stabilite cu ajutorul experților de la Oxford, în cadrul unui Program Phare de reorganizare a domeniului CDI, și cele ale universităților prin așa-zisa cercetare științifică universitară, ale cărei baze normative se regăsesc în Caietul 13 al dlui Andrei Marga. Explicația creării acesteia este că trebuiau consumate fondurile nerambursabile acordate de Banca Mondială pentru cercetarea universitară de către clientela dlui A. Marga, dnei Ecaterina Andronescu ș.a. După cum am semnalat în nenumărate rânduri, fosta nomenclatură s-a organizat, găsind climatul favorabil, astfel a apărut o structură, întâi pe fonduri europene, pentru învățământul superior, ce s-a transformat rapid în ceea ce se urmărea de fapt, o structură de «influență» pentru deturnarea fondurilor CDI pentru clientela universitară (fondatori dl Giosan, Răzvan Florian ș.a.), sub denumirea Ad Astra. Ad Astra a devenit rezerva de cadre pentru funcții importante (a se vedea Daniel Funeriu, Dragoș Ciuparu ș.a.), dar și pentru infiltrați în administrația publică centrală (Al. Căbuz, Răzvan Florian ș.a.), acum constatăm că și la președinție, mai ales că se beneficiază de sprijinul Alma Mater (Anton Hadăr – omniprezentul și omnipotentul sindicalist și alții de teapa lui), dar și a unor acoperiți și/sau mai puțin acoperiți, plimbați prin străinătate, pentru a li se pierde urmele și a li se confecționa CV-urile necesare, specializați în manipularea prin rețelele de socializare”, se mai arată în punctul de vedere citat.
Topul perdanților la rectificarea bugetară
Cei mai mari pierzători ai rectificării bugetare sunt Ministerul Cercetării, minus 122 milioane de lei, Serviciul Român de Informaţii (SRI), care a primit mai puţin cu 113 milioane de lei, şi Ministerul Energiei, buget redus cu 47,7 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finan-ţelor. Administraţia Prezidenţială are un buget tăiat cu 11,1 milioane lei.
Ministerul Finanţelor a anunţat că a fost nevoit să reducă unele bugete alocate cheltuielilor, la prima rectificare bugetară din acest an, pentru a asigura majorarea bugetelor alocate suplimentar. „Pentru asigurarea acestor sume, pe lângă majorarea veniturilor şi având în vedere necesitatea menţinerii deficitului bugetar, au fost necesare şi reducerea cheltuielilor cuprinse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, în principal prin anularea sumelor reţinute conform art. 21 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002, în proporţie de 10% din bugetul aprobat, sume care, potrivit legii, nu puteau fi angajate de instituţii în primul semestru al anului, precum şi reducerea unor economii rezultate din analiza plăţilor efectuate pe primele şase luni ale anului comparativ cu cele programate de instituţii pentru aceeaşi perioadă”, se arată în comunicat.
