Absența școlii, cu tot ce presupunea ea – ritual de igienă zilnică, program alimentar, socializare, program susținut intelectual – a produs dezechilibre comportamentale, emoționale și sociale în rândul elevilor, susțin specialiștii în Psihologie.
Psihologul clinician și psihoterapeutul Yolanda Crețescu, inițiatoare proiectului depreHUB, a prezentat, pentru “România liberă”, concluziile sale, după ce a oferit consultări mai multor școlari, în perioada de pandemie, când aceștia au fost ținuți departe de unitățile de învățământ.
Iată constatările psihoterapeutului:
“Cele mai frecvente probleme cu care copiii s-au confruntat în această perioadă au fost cele legate de probleme de somn, incertitudine, singurătate și frică de excludere și stigmatizare, nervozitate, scăderea capacității de concentrare și învățare, anxietate și chiar depresie. Toate acestea cumulate cu lipsa jocului în aer liber, stresul prelungit, plictiseala și distanțarea socială le-au provocat dezechilibre emoționale pe termen scurt și mediu. Spre exemplu, unul dintre motivele pentru care copiii au fost mai predispuși la a dezvolta sentimente negative și chiar depresie, în timpul izolării, este legat de activitatea unei zone din creier responsabilă cu procesare emoțiilor negative repetitive. Se pare că activitatea din această zonă a creierului scade considerabil atunci când petrecem mai mult timp în aer liber.
Conform unui studiu realizat de YoungMind (UK), pe un eșantion de tineri cu istoric de tulburări emoționale, 80% dintre respondenți au susținut că pandemia le-a afectat sănătatea emoțională, cel mai adesea din cauza sentimentelor de anxietate, izolare, pierderea mecanismelor de coping sau a motivației”.
Creșterea inegalităților
Copiii reacționează la stres în diferite moduri, iar reacțiile lor pot varia în funcție de diverși factori: vârstă, modele comportamentele din familie, factori economici, sociali etc., mai explică psihoterapeutul.
“Drept urmare, unii s-au adaptat mai ușor la școala online și la noile condiții de viață, alții au fost supuși stresului pe o perioadă îndelungată de timp și pasibili de a dezvolta anxietate sau atacuri de panică. Spre exemplu, pentru copiii timizi și introvertiți, școala online a fost mai relaxantă și nu le-a adus mari dificultăți de adaptare. În schimb, pentru extroverți, tranziția se poate să fi fost un pic mai grea întrucat școala online nu le-a mai permis libertatea de a fi în centrul atenției, de a domina discuțiile și a atrage toate privirile asupra lor. Astfel de situații pot fi frustrante și generatoare de stres, ținând cont că, în realitate, acești copii sunt instabili emoțional și nesiguri. În plus, copiii învață rezolvatorii de probleme de la adulți”, ne-a declarat Yolanda Crețescu.
Aceasta mai explică și efectele pandemiei asupra familiei și comunității.
“Pandemia a accentuat și inegalitățile în familii și comunități. Elevii care nu au avut acces la școala online au resimțit mult mai acut impacul negativ al izolării, atât în plan academic, cât și emoțional”, ne-a mai precizat psihoterapeutul.
