Guvernul României a aprobat trecerea mai multor imobile din județul Buzău în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, în vederea construirii unei viitoare închisori.
Hotărârea de Guvern care reglementează această chestiune a fost publicată pe 31 iulie în Monitorul Oficial, iar clădirile care urmează a fi reamenajate și modernizate se află pe raza a două localități vecine – Unguriu și Măgura. Proiectul penitenciarului din comuna Unguriu fusese anunțat încă de anul trecut, de vicepremierul Marcel Ciolacu și de ministrul Justiției, Tudorel Toader, care au făcut chiar o vizită pe acest amplasament.
Ulterior, chiar premierul de atunci, Mihai Tudose, aprecia această idee. „Cu bucuria de rigoare, înţeleg că dăm drumul la un penitenciar nou“, declara Tudose, într-o ședință de Guvern.
Terenul alocat viitoarei închisori are suprafața totală de 15 hectare (11,5 hectare la Unguriu și 3,5 hectare la Măgura) pe care se află 17 clădiri. Ele au fost utilizate de unitățile militare 1635, 1661 și 1698, care s-au desființat în anul 2006, iar fostele cazărmi au fost ulterior transferate de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul Justiției.
Pentru transferarea acestor obiective către Ministerul Justiției, demersurile au început, la propunerea administrației locale, încă din anul 2007. Pe timpul cât s-au aflat în subordinea MApN, unul dintre obiective a fost o unitate de protecție NBC, iar un alt imobil a servit ca depozit de armament.
România are peste 26.000 de deținuți pe 19.000 de locuri
Penitenciarul de la Unguriu va respecta normele Uniunii Europene și recomandările adresate României de CEDO, inclusiv prin alocarea a patru metri pătrați pentru fiecare deținut, în condițiile în care, la sfârșitul anului 2017, Administrația Națională a Penitenciarelor înregistra un deficit de 7.408 de locuri de cazare, având în grijă 26.529 de deținuți pe 19.108 locuri.
Potrivit ministrului Justiției, Tudorel Toader, viitorul penitenciar de la Unguriu va funcționa în regim semideschis. Construcția clădirii principale a viitoarei închisori din județul Buzău se va realiza, practic, de la zero. Unele dintre clădirile vechi vor fi demolate, iar altele vor fi reamenajate. Durata totală a lucrărilor va fi de circa patru ani.
Primarul comunei Unguriu, Ciprian Tirizică, el însuși un susținător al acestui proiect, estima costul realizării viitorului penitenciar la 67 milioane de euro, a căror sursă urmează a fi identificată de Ministerul Justiției. De altfel, în luna martie, Guvernul României și-a dat și acordul privind contractarea unui împrumut în valoare de până la 223 milioane de euro, în vederea proiectului denumit „Investiții în infrastructura penitenciarelor“. Împrumutul va fi oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Printre alte scopuri, acești bani vor servi și pentru realizarea penitenciarelor Berceni (județul Prahova) și Unguriu (județul Buzău), precum și pentru extinderea penitenciarului de la Botoșani. Aceste măsuri sunt incluse în calendarul anunțat de Ministerul Justiției pentru perioada anilor 2018 – 2024, „pentru soluționarea supraaglomerării carcerale“ și pentru ameliorarea condițiilor de detenție. Tot din acești bani se va realiza și o școală de perfecționare a lucrătorilor din penitenciare, în orașul Voluntari.
Ministrul Toader a anunțat că, pentru penitenciarul Berceni, studiul de fezabilitate este deja finalizat, iar pentru obiectivul de la Unguriu, acest studiu se va realiza în perioada următoare. Conform presei locale, primarul de la Unguriu, Ciprian Tirizică, declara, acum o lună, că realizarea viitoarei închisori va crea în regiune câteva sute de locuri de muncă. Un alt avantaj va fi acela că aprovizionarea cu o serie de produse, mai ales alimentare, se va face de la producători locali.
„Pentru comunitatea din Unguriu va fi excelent. Se vor crea locuri de muncă încă de când va începe transformarea în penitenciar a fostelor unități militare, dar și apoi, când va funcționa ca închisoare. În plus, cele câteva sute de angajați ai penitenciarului vor plăti impozite la Unguriu. Asta înseamnă bani pentru proiecte la primărie“, declara primarul Tirizică.
Condamnări la CEDO pentru condițiile din penitenciare
România a plătit, în anul 2017, 2.296.451 de euro pentru nerespectarea condiţiilor materiale de detenţie, în urma hotărârilor de condamnare pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), arată bilanţul pe anul trecut al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Cifra este semnificativ mai mare faţă de anul precedent (1.624.670 de euro).
De asemenea, se observă un trend ascendent în privinţa sumelor achitate, întrucât în anul 2015 ţara noastră a plătit 459.275 de euro, iar în 2014 – 196.400 de euro. Până la data de 31 decembrie 2017, România a plătit un total de 5.428.880 euro şi 10.000 franci elveţieni în urma deciziilor CEDO.
În privinţa situaţiei hotărârilor şi deciziilor de condamnare pronunţate de CEDO, raportul ANP arată că în 2017 au fost pronunţate 378, iar în 2016 – 313.
„Populaţia carcerală aflată în custodia unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a înregistrat, în ultimii ani, un trend descendent. (…) Prin urmare, deficitul de locuri de cazare, la nivelul sistemului penitenciar, a scăzut de la 8.384 la 4.335 locuri de deţinere, raportat la un spaţiu minim de 4 mp pentru fiecare deţinut. Dacă în anul 2016 au fost realizate un număr de 672 locuri noi de deţinere, procesul de investiţii în infrastructură a continuat şi în anul 2017, prin finalizarea unui număr de 170 locuri noi de deţinere la Penitenciarul Giurgiu, iar prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014, au fost efectuate lucrări de modernizare a 200 locuri de cazare la Penitenciarul Bacău“, se precizează în document.
