Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Plagiatul tinde să devină noul brand de țară

După celebrele doctorate, licențe și lucrări plagiate în totalitate de mulți politicieni și oficiali, mai nou și oamenii din presă se "dedau" la astfel de "dulcegării".

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 25.07.2018 - 16:45

Conform CV-ului său, Emilia Şercan este în acest moment angajată a Universităţii Bucureşti, ca lector universitar în cadrul Facultăţii de Jurnalism şi ştiinţele Comunicării. Am aflat, însă că jurnalista ar ocupa această funcţie ilegal şi că, mai mult de atât, ar fi comis infracţiunea de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 din Noul Cod Penal, infracţiune de care i-a acuzat pe mulţi dintre cei pe care i-a investigat, scrie Evz.ro

În cazuri similare au fost făcute chiar şi sesizări penale. La data de 26 ianuarie 2015, Emilia Şercan a susţinut un concurs în cadrul Universităţii din Bucureşti, pentru a deveni lector universitar. Standardele minimale în vederea înscrierii candidaţilor la concursul pentru ocuparea posturilor didactice de lector universitar impun, printre altele, publicarea unei cărţi în calitate de autor sau 2 cărţi în calitate de coautor, împreună cu cel mult alte două persoane, sau 5 studii apărute în reviste de specialitate.

 
Cum a minţit la concursul susţinut la Universitatea Bucureşti

Emilia Şercan pare să fi minţit în dosarul său de înscriere că îndeplineşte acest criteriu, fără de care nu putea fi primită în concurs. Mai exact ea a susţinut că este autoarea unei cărţi „Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, Editura Polirom, Iaşi, 2015”. Cărţi publicate ca unic autor - susţine Emilia Şercan. Doar că în ianuarie 2015, această carte nu era publicată, ea apărând abia în iunie 2015. Emilia Şercan putea scrie „carte în curs de publicare”, dar în acest mod ea nu ar fi fost primită în concurs. Este totuşi surprinzător cum unei comisii de specialitate i-a scăpat acest detaliu.

Surse din cadrul Universităţii mi-au relatat că decanul Mihai Coman ar fi fost cel care ar fi decis să se închidă ochii la faptul că Şercan nu îndeplinea condiţiile pentru a putea deveni lector universitar, funcţie pe care pare să o ocupe mai degrabă ilegal de mai bine de 3 ani. Pentru această carte publicată, Şercan a primit 10 puncte. Este posibil ca ea să fi avut un contract de publicare valabil, însă cartea nu era publicată la momentul la care ea a susţinut concursul şi mai grav decât atât, în fişa ei de evaluare ea a minţit că este deja pe piaţă.

Tot potrivit documentelor depuse chiar de ea, aflăm că Şercan a iniţiat cursuri universitare şi astfel a mai primit încă 2 puncte din cele necesare pentru a se putea înscrie la concurs. Interesant este din ce poziţie a iniţiat ea cursuri universitare. Din cea de asistent? De când iniţiază asistenţii universitari cursuri?

În ceea ce priveşte condiţia, Studii/capitole, având autori, în volume colective (volume cu ISBN): Emilia Şercan mai primeşte 4 puncte pentru „The influence of the State-Party on the role of the press in Socialist Romania” în cartea Media’s role in the Communist Era, coordonator Savas Cobain, Amani International Publishers, Kiel, Germania, 2013. Dar unde este ISBN-ul? ISBN = International Standard Book Number, ISBN, care apare la celelalte studii pentru care a primit puncte.

„Articolele sale ştiinţifice sunt destul de subţiri. Mai degrabă sunt de presă decât ştiinţifice. În mod normal nu ar fi trebuit punctate cum au fost”, ne-a mărturisit un profesor din cadrul Universităţii Bucureşti, care ne-a solicitat să nu-i publicăm numele din motive de politici universitare.

Aşadar jurnalista Emilia Şercan, cea care investighează toate plagiatele de pe piaţă şi ţine lecţii de morală şi legalitate oamenilor cu funcţii cheie în stat, a cam încălcat prevederile codului penal şi pe cele ale deontologiei profesionale. Eugenia Vodă a difuzat în aprilie 2017, pe TVR, în cadrul emisiunii Profesioniştii, câteva imagini care au stârnit multe controverse.

Întrebată de ce a acceptat să lucreze la Realitatea TV, unde avea un salariu de 8.500 de euro, condusă, la acea vreme, de Sorin Ovidiu Vântu, Şercan a spus: „Am făcut un compromis”, după care a izbucnit în lacrimi şi s-a ridicat, spunând că nu poate continua pentru că se simte o „impostoare”. „Sunt o impostoare. Cum să pretind eu că sunt o profesionistă a presei din moment ce eu am făcut marele compromis cu Vântu? Eu l-am investigat pe Vântu.”, a spus Şercan înainte de a părăsi platoul. „O aud cum plânge în culise, dar nu vrea să revină!”, a relatat Eugenia Vodă, ulterior. Ca o comparaţie, un producător CNN câştiga doar 6.000 de euro la acea vreme, iar Radu Banciu, de exemplu, după cum chiar el a dezvăluit, 200 de euro.

Cercetează doctoratele altora, dar a făcut şcoala la fără frecvenţă

Jurnalista a fost şi ea acuzată la rândul ei de colegii de la turnulsfatului.ro de furt intelectual. Emilia Șercan este jurnalistă încă din anul 1996, dar abia în anul 2003 a reuşit să-şi finalizeze studiile de Jurnalism, la distanţă, la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, ea lucrând la Bucureşti în acea perioadă. Jurnalista a fost şi ea acuzată la rândul ei de colegii de la turnulsfatului.ro de furt intelectual, mai exact că şi-ar fi copiat lucrarea de licenţă, dar nu a avut o reacţie argumentată pe subiect. Interesant este că Șercan cercetează lucrările de doctorat ale altora şi dă verdicte, în condiţiile în care şi ea are mari probleme la acest capitol.

Comentarii

loading...