Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Pensiile speciale au împovărat sistemul. Un milion de bătrâni trăiesc în sărăcie cruntă

În timp ce miile de pensionari de lux consumă anual un buget suficient cât să construim autostrada Pitești-Sibiu, 4,1 milioane de pensionari primesc lunar sub 1.500 de lei, sub coșul minim de subzistență, din care aproape un milion câștigă sub 500 de lei.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 11.04.2018 - 08:32

Chiar dacă punctul de pensie a fost majorat în repetate rânduri în ultimii doi ani, ceea ce a adâncit deficitul bugetului de stat și a creat un „butoi cu pulbere” în cheltuielile publice, majoritatea pensionarilor încasează lunar insuficient cât să aibă un trat decent la bătrânețe. Cei care au muncit toată viața și au îndeplinit stagiul de cotizare sunt victimele unui sistem împovărat de numărul ridicat de pensionari „de lux”, peste 150.000, care consumă anual resurse uriașe de la buget, dar și de un număr foarte mare de pensionari pe caz de boală, adică peste 560.000 de persoane. Raportul între numărul „invalizilor” față de cei care au ieșit la pensie pentru limită de vârstă, de 3,85 milioane de persoane, este de circa 1 la 7.

80% din pensii, sub pragul de subzistență

În total, 5,03 milioane de pensionari figurau în evidențele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) în luna februarie a acestui an. Pe niveluri de pensie, datele CNPP consultate de „România liberă” arată că aproape un milion de persoane încasau sub 500 de lei. Dintre aceștia, jumătate erau pensionați pentru limită de vârstă, diferența fiind completată de cei cu pensie de invaliditate, de pensiile de urmaș și, într-o pondere mai mică, de cei cu pensii anticipate. Conform statisticii CNPP, aproape încă o jumătate de milion de pensionari au încasat, în luna februarie, între 500 și 600 de lei. Per total, potrivit calculelor „RL”, aproape 2,8 milioane de bătrâni au primit cel mult 1.000 de lei, iar 4,1 milioane, însemnând 82% din numărul total de pensionari, au încasat până în 1.500 de lei.  Adică insuficient cât să își acopere coșul minim de consum, care, deși nu mai este publicat de ani buni de nicio instituție a statului, a fost evaluat ultima oară în spatele ușilor închise la 1.700 de lei, potrivit informațiilor noastre.

Cât se cheltuiește pentru pensia „socială“ 

Beneficiarii sistemului public de pensii ale căror venituri din pensii și indemnizații, cumulate, se situează sub valoarea de 520 de lei, încasează  lunar o sumă de completare până la acest prag, denumită „indemnizație socială pentru pensionari”, conform prevederilor Legii nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare, și ale OUG 2/2017. La momentul introducerii sale în legislație se numea pensie minimă garantată și se acordă inclusiv celor care beneficiază de pensie de urmaș.

În februarie 2018, numărul de beneficiari ai indemnizaţiei sociale pentru pensionari a fost de 810.305 persoane, din care 662.499 pensionari din sistemul public şi 147.806 pensionari agricultori, conform datelor centralizate de CNPP.

În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat era de 186 de lei, așadar suma cheltuită de la bugetul de stat pentru „compensarea” pensiei în luna februarie a fost de 123,2 milioane lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în judeţele Cluj - 218 lei, Bistriţa-Năsăud - 217 lei şi Hunedoara - 216. Cei mai mulţi beneficiari ai acestei indemnizaţii erau în judeţele Suceava - 26.536 pensionari, Iaşi - 23.948, Dolj - 23.132, Prahova - 21.831, Bacău - 21.187, Constanța - 21.061, Maramureș - 20.053, Buzău - 19.642, Olt - 18.904 și Argeș - 18.847. Comparativ, cei mai puțini beneficiari s-au înregistrat în cele șase sectoare ale Capitalei, sectorul 1 fiind pe ultimul loc, cu doar 3.376 de beneficiari.

În ceea ce priveşte pensionarii agricultori, indemnizaţia socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 111 lei, suma totală cheltuită în luna februarie, raportat la numărul de beneficiari, fiind de 16,4 milioane lei. Valoarea cea mai mare a fost înregistrată în Bucureşti (între 149 lei şi 189 lei) şi judeţele Ilfov - 175 de lei, Gorj - 156 de lei şi Caraş-Severin - 147 de lei. Numărul cel mai mare de beneficiari se înregistra în judeţele Iaşi - 9.790 persoane, Dolj - 9.621, Botoşani - 8.838, Olt - 8.645, Teleorman - 8.209, Vaslui - 7.254, Suceava - 7.084, Bacău - 5.821, Buzău - 5.705 și Neamț - 5.347.

Problema agricultorilor este una gravă și la care autoritățile nu au găsit soluții. Potrivit datelor din Raportul de țară al Comisiei Europene pe 2018, „mai mult de jumătate din populația rurală care lucrează în agricultura de subzistență nu contribuie la sistemul de pensii sau nu este acoperită de ajutoarele de șomaj, iar mulți nu au asigurare de sănătate”.

Incertitudini pentru pensionarii „asistați“

Pe de altă parte, ca să mai „cârpească” din bugetul de pensii, unde veniturile sunt insuficiente pentru plata tuturor pensiilor, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, vrea să îi scoată pe cei cu indemnizații sociale din plata CNPP. Astfel, ea a declarat recent că cei care au pensia minimă și nu au cotizat minimum zece ani nu vor primi statut de pensionari, iar autoritățile vor decide ce se va întâmpla cu ei. Varianta cea mai probabilă este că aceștia vor căpăta statutul de „asistați social”, așadar plata pensiilor lor va cădea în sarcina bugetelor locale, care însă, în majoritatea cazurilor din țară, nu dispun de suficiente fonduri și depind de transferurile de la Guvern. Totuși, Guvernul a aprobat deja anul trecut, prin OUG 82/2017, majorarea pragului pentru pensia minimă de la 520 de lei până la 640 de lei. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 16 noiembrie 2018.  

PRIVILEGIAȚII

Nimeni nu se atinge de pensiile speciale

La polul opus acestor pensionari amărâți se află categoriile privilegiate, care încasează pensii speciale: parlamentari, magistrați, diplomați, fost personal aeronautic, militar etc. Deși în decembrie anul trecut Guvernul decisese ca aceștia să nu mai cumuleze pensia publică, bazată pe contributivitate, cu cea specială, măsura a fost întoarsă două săptămâni mai târziu, la presiuni politice. Numai în 2016, statul a cheltuit aproape 6 miliarde de lei pentru plata pensiilor speciale, însă anul acesta suma ajunge la circa 8 miliarde de lei, mai mult decât tot bugetul alocat Ministerului Sănătății, potrivit calculelor apărute în presă. Pentru că nu mai face față cheltuielilor cu pensiile, care conduc la un deficit de 3% din PIB, mai ales că prin Legea Pensiilor aflate în lucru se estimează un impact suplimentar semnificativ, Guvernul atacă Pilonul II de Pensii, pe care vrea să îl facă „opțional”.

Comentarii

loading...