Expirau pe data de 18 oct., adică peste două zile. Evident, am făcut ce fac în general cu orice produse din carne, cu lactatele, ouăle șamd: le-am băgat imediat ce am ajuns acasă în frigider. Soția mea suferind de o invaliditate parțială și urmând să fie operată, sarcina de a le găti i-a căzut lui Manole, care, ce să vezi, e chef-bucătar, aflat în ziua lui liberă. Imedat ce a tăiat plasticul în care era ambalată pulpa, și-a dat seama că nu este în regulă: mirosea oribil. A deschis-o și pe a doua. Idem, puțea îngrozitor.
A plecat la magazin cu ele ca să le schimbe cu alt produs. Nici vorbă, la informații clienți, o tânără brunetă rujată a început să se agite și să spună că pulpele trebuiau aduse a doua zi (de ce a doua zi, cum să miroși carnea prin ambalajul vidat?!), și nu poate ști dacă au fost ținute la rece. Menționez că pulpele sunt ținute pe un stand ușor răcit, deschis, ceea ce înseamnă că și dacă le-aș fi ținut în afara frigiderului – ceea ce nu este cazul – în mod normal ar fi trebuit să fie bune de mâncat. Bruneta a plecat și discuția a fost reluată cu un bărbat grizonat, care a pus aceeași placă: nu au de unde să știe cum a fost ținută carnea.
Păi unde să o ținem, la frigider, ca de obicei. Nu trebuie să fii chef sau gospodină cu vechime ca să știi asta. Cert este că am rămas cu pulpele de rață stricate, iar ei cu rușinea de a-și desconsidera clienții.
Pe noi Mega Image ne-a pierdut de muşterii.. Dar probabil că ocupând fiecare colț de stradă, nu le mai pasă dacă pierd un client fidel. Dacă unele “rațe” pleacă, pierderile sunt prea mici pentru un lanț de magazine care face profituri imense în România. Are balta rațe destule, nu?
