Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Majorările salariale din Sănătate şi regulamentul de sporuri, efecte în cascadă la privat

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private atrage atenţia asupra felului în care autorităţile din Sănătate tratează problemele cu care se confruntă sistemul în acest moment.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 18.03.2018 - 21:47

Într-un interviu pentru “România liberă”, Cristian Hotoboc, preşedintele PALMED, explică riscurile unor măsuri discriminatorii pentru angajaţii din sistemul privat de sănătate.

RL: Vă opuneţi creşterilor salariale din Sănătate, aşa cum s-a înţeles anterior dintr-o sesizare pe care aţi depus-o la Consiliul Concurenţei?

Cristian Hotoboc: Suntem conştienţi de necesitatea de a avea venituri mai mari în Sănătate. Salutăm decizia şi o susţinem. Ceea ce nu acceptăm este însă lipsa de politici care să susţină mediul privat, care deţine acum aproape 95% din unităţile medicale din România. Nu numai că nu se gândeşte nimeni la efectele pe care le au măsurile luate, într-un sistem şi aşa cu probleme, dar nici nu se încearcă o înţelegere a problemelor. Acesta ar fi primul pas pentru rezolvarea lor.

De ce vă consideraţi discriminaţi, în condiţiile în care contractele sunt similare, când vine vorba de furnizori publici şi privaţi?

Susţinerea mediului privat nu presupune în -niciun caz alocarea de fonduri suplimentare din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, aşa cum se întâmplă în cazul unităţilor medicale de stat.  Nu cerem asta şi oricum considerăm că este absurd ca din banii de materiale sanitare, investiţii şi cheltuieli curente să se plătească salarii. Suntem în punctul în care tarifele decontate de Casă sunt sub valoarea reală a serviciilor prestate. Cum se acoperă aceste costuri? La stat, ştim deja: pacientul vine cu materiale sanitare şi medicamente de acasă, de la farmacie, de unde şi cum poate. În privat, acest lucru este exclus, la fel şi scăderea calităţii serviciilor oferite, ceea ce înseamnă că pacientul trece printr-o serie de investigaţii suplimentare prin care se completează costul. Un cost reflectă tot ceea ce înseamnă serviciul respectiv, adică şi salarii.

O altă problemă este refuzul, din punctul nostru de vedere nejustificat, al autorităţilor de a accepta şi de a legaliza contribuţia personală. Adică, tu, stat român, recunoşti că dai prea puţini bani, bani care nu ajung pentru salarii, şi suplimentezi fondurile în detrimentul pacientului, dar pe mine, furnizor privat, nu mă laşi să pun un cost care să completeze valoarea încasată.

Se pregăteşte varianta finală a normelor contractului-cadru. Acesta nu diferă prea mult de cel de acum doi ani, lucru care nu este neapărat rău. Asa cum spunea și un coleg de al nostru: “Dacă tot nu faceţi un bine, măcar lăsaţi lucrurile cum sunt”. Însă, PALMED făcuse câteva propuneri, mai ales de creşteri de tarife, care nu au fost luate în seamă, pe motiv că nu ajung banii, dar noi vedem că atunci când se doreşte… se găsesc fonduri, însă pentru creşterea calităţii actului medical este greu de găsit o soluţie.  Lipsa unei strategii în Sănătate, la care adăugăm modificările Codului Fiscal ne ţin tot timpul în corzi. Or, pentru noi, privaţii, lucrurile nu sunt deloc simple. Decizia de a intra sau nu în contractare înseamnă foarte mult pentru o afacere, sunt multe de calculat şi tot atât de multe de previzionat, riscuri de asumat. La noi, totul merge pe repede înainte.

Sunt anunţate mai multe greve şi proteste în Sănătate faţă de măsurile care îi nemulţumesc şi pe privaţi. Sigur, din alte motive. Cum reacţionează mediul privat?

În ceea ce priveşte alocarea de fonduri din FNUASS pentru plata salariilor, dezbaterile de la Consiliul Concu-renţei sunt aproape de o decizie finală, care credem că va fi favorabilă, urmând ca apoi să decidem cum acţionăm, mergând până la ideea unui demers în instanţă, în cazul în care nu vor fi dezbătute şi asumate soluţiile necesare. În acest context, sistemul privat este discriminat în mod repetat: furnizorii de servicii medicale private nu au, în mod firesc şi normal, acces la FNUASS pentru a acoperi cheltuieli, dar nici nu pot face acest lucru prin încasarea unei sume care să acopere costul real, cu titlul de “contribuţie personală”, neexistând un fundament legal în acest sens. Suntem constant în discuţii pe această temă cu factorii de decizie. În momentul în care ceea ce încasezi nu-ţi acoperă costurile şi nici nu ai voie să le acoperi în mod legal, sigur că te gândeşti la utilitatea contractării. În plus, presiunea salarială a crescut enorm în ultimii doi ani şi ca urmare a măsurilor fiscale.

Sistemul medical se confruntă atât cu o finanţare mult sub necesităţi, dar mai ales cu o gestionare fundamental greşită şi dezechilibrată a banilor existenţi. Am înaintat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate propuneri care pornesc de la un tarif corect pentru fiecare caz rezolvat ori serviciu oferit şi un proiect care vizează o eficientizare a felului în care sunt cheltuiţi banii. Diferenţa de abordare trebuie să se bazeze pe performanţă în beneficiul pacientului. Avem toate argumentele: salariile au crescut, minim şi mediu, cursul euro a crescut şi are un trend ascendent în continuare, inflaţia a crescut şi ea. Numai tarifele din Sănătate bat pasul pe loc, iar plata serviciilor, într-o proporţie covârşitoare, este sub costul real, ceea ce afectează în egală măsură publicul şi privatul. Rezultatul? Tot mai mulţi bani se duc pe plata salariilor şi tot mai puţini rămân pentru pacienţi.  

Comentarii

loading...