RL: Ce planuri aveți pentru proiectul Călător prin România?
· Vrem să schimbăm toate plăcuțele clasice de informare turistică din toată țara și să le înlocuim cu cele digitale, cu cod Q.R.
· Vrem să dezvoltăm, în timp, cu ajutorul platformei noastre, cea mai mare bază de date culturală din România;
· Vrem să includem sub un singur brand toți micii meșteșugari și artizani din România pentru a fi apărați împotriva celor care le fură ideile (ex: cojoacele bucovinene furate de casa de modă Dior)și să dezvoltăm un market place pentru aceștia unde doritorii pot face comandă de anumite obiecte tradiționale sau produse ale acestora.
· Vrem să realizăm un proiect prin care să premiem anual primăriile care se dezvoltă puternic pe parte turistică, un premiu simbolic, dar care o să aibă o însemnătate morală.
RL: Cum a debutat acest proiect?
Acest proiect a debutat într-o seară de vară, în anul 2017, atunci când, frustrați de situația turismului din România și a modului în care ne este promovată țara, eu și cu o colegă de-a mea de la acea vreme, ne-am gândit că putem să facem lucrurile mai bine decât autoritățile abilitate.
Chiar în ziua respectivă, îmi aduc aminte și acum, se desfășura Târgul de Turism al României de la Romexpo, un loc în care trebuia să ne promovăm țara internațional. Din păcate, singurele standuri care atrăgeau puternic clienții (potențialii turiști) erau cele din țări precum Turcia, Bulgaria, Grecia etc. Surpriză de proporții, pentru mine și colega mea, a fost reprezentată de standul celor din Republica Moldova. Cu mai puține zone turistice decât noi, cu o istorie foarte apropiată de a noastră și cu tradiții ușor asemănătoare, aceștia reușeau să ne dea clasă la capitolul turism. Și aici ne-a lovit puternic o întrebare “ Cum facem promovarea țării noastre mai bine decât ei “. Răspunsul acestei întrebări este astăzi Călător prin România.
RL: Ce ați simțit când ați pornit acest proiect în România?
Poate o să pară greu să începi un proiect în România, mai ales din cauza mentalității pe care o avem noi românii “Ești român, tu nu poți s-o faci”. Pentru a începe orice proiect în țara noastră, în primul rând, trebuie să îți dorești să schimbi ceva. Când există această dorință de schimbare atunci apare ideea. Cu o idee în minte și cu internetul, poți schimba lumea.
Noi am început acest proiect în doi, după care, din cauza faptului că respectiva colegă a fost ocupată cu job-ul ei, s-a retras, făcând loc pentru trei oameni care astăzi alcătuiesc pilonul principal al activității noastre: Iuliana, Robert și Cătălina împreună cu mine.
RL. Ați folosit statistici, indicatori care să vă pună pe un făgaș acest proiect ?
Am făcut o analiză amănunțită asupra tinerilor români pentru a vedea dacă ei sunt interesați când vine vorba de un astfel de proiect. Am vrut să vedem dacă, în cazul în care ne apucăm de treabă, o să avem susținerea tinerilor ca și noi și dacă vom avem susținerea tinerelor generații care vin din urma noastră. Primind un feedback foarte pozitiv din partea lor, am testat ideea și în cadrul prietenilor și rudelor. Având și din partea lor un feedback pozitiv, am lansat ideea sub forma unei pagini pe Facebook unde prezentăm diverse obiective turistice împreună cu legendele și istoria lor.
RL: Cum a primit comunitatea voastră acest proiect, vi s-au alăturat colegi, oameni noi?
Cu timpul, prietenii noștri și oamenii simpli s-au alăturat proiectului. Comunitatea noastră cuprinde aproape 4000 de oameni activi care ne trimit materiale foto-video din regiunile României din care sunt și o echipă de patru persoane (fiecare cu propria lui echipă în subordine)… și suntem în creștere. Vrem ca în viitor, românii să participe activ la promovarea țării lor pentru că, la urma urmei, toți suntem ambasadorii țării noastre.
RL: Care a fost primul proiect realizat cu brio de echipa Călător prin România?
Prima dată am dorit și am luptat pentru a salva clădiri de patrimoniu din București, pentru că eram la început și nu aveam logistică necesară să plecăm prin țară. Prima clădire pe care am salvat-o, a fost cea a primului Senat din România, clădire de patrimoniu, în care a luat cuvântul și Alexandru Ioan Cuza.
