EXCLUSIV. Interviu cu ministrul Educației

Aproape sigur, Bacalaureatul și Evaluarea Națională vor avea sesiuni speciale și în acest an, ca în 2020, susține ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Share

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

15.01.2021 - 00:20

RL: Domnule ministru, pentru început, vă rog să ne oferiți mai multe lămuriri pentru comunitatea școlară despre această perioadă. Subiectul cel mai arzător -  încheierea situației școlare pentru primul semestru. Am văzut deja, de la Ministerul Educației un comunicat în care ni s-au făcut cunoscute câteva soluții. Puteți să nuanțați cu câteva detalii pentru părinți și pentru elevi?

Sorin Cîmpeanu: Da. Încerc să sintetizez și să fiu cât mai clar cu putință. Avem o Ordonanță de urgență nr.2 promovată săptămâna trecută și adoptată de Guvern. Prin această ordonanță se limitează la data de 8 februarie dreptul ministrului Educației de a introduce în sistem on-line școala. Chiar dacă au fost propuneri să se aibă în vedere un termen - până în toamnă, până în vară, până în primăvară - am insistat pentru a demonstra că Ministerul Educației și Guvernul României doresc deschiderea școlii în format fizic, în semestrul al doilea, pe data de 8 februarie, sub rezerva analizei epidemiologice. Pentru că acestă analiză epidemiologică va fi primul factor care va fi luat în considerare în decizie. Aceasta nu poate fi luată altfel decât în cea de-a doua jumătate a lunii ianuarie. Pentru că avem nevoie să cunoaștem rata de infectare după vacanța de iarnă. Vacanța de iarnă s-a încheiat pe data de 10 ianuarie, duminică. Știm bine că sunt necesare 14 zile pentru a vedea în ce măsură vacanța de iarnă, în ciuda respectării regulilor, a afectat rata de infectare. Sigur că sunt așteptări cu privire la creșteri. Noi sperăm să nu fie creșteri semnificative, sperăm să nu fie creșteri spectaculoase nicidecum. Pentru că atunci vom avea cu toții, nu numai la nivelul sistemului de educație, ci în întreaga țară, o mare problemă. De aceea respectarea regulilor, cred, sunt convins, că este foarte importantă.

Semestrul întâi care s-a desfășurat preponderent on-line, va fi încheiat on-line. Cele trei săptămâni vor fi on-line. Acesta este un lucru foarte clar. Am de altfel în acest sens, și un ordin de ministru. Alături de rata de infectare, în luarea deciziei vor fi relevante și următoarele trei lucruri – și revin la întrebarea dumneavoastră: evoluția campaniei de vaccinare, știind fiind că orice cadru didactic vaccinat va însemna o micșorare a ratei de transmitere a virusului. Îmi place să cred că suntem de acord cu toții, indiferent care va fi rezultatul - și am cerut disponibilitatea de vaccinare, nu sondaj pe eșantioane limitate, ci am cerut un răspuns direct de la cei 340.000 de angajați din sistemul de învățământ, precizând că răspunsul nu reprezintă nicidecum o obligație legală de vaccinare. Termenul este 15 ianuarie, dată la care vom ști câți – 150, 200, 250.000 – vor avea disponibilitate de vaccinare. După ce în etapa precedentă am cerut să se informeze fiecare cadru didactic. Pentru început, pe site-ul fiecărei școli și fiecărei universități, link către site-ul oficial campania de vaccinare pentru ca în luarea deciziei  - dacă da sau dacă  nu  - să fie informați corect și complet.

Vă spun în premieră, imediat după interviu, vom da un comunicat de presă prin care să anunțăm disponibilitatea tuturor universităților de medicină și farmacie și universităților care au facultăți de medicină, deci au specialiști în epidemiologie - revin, disponibilitate! -  cu privire la organizarea unor webinarii prin care să răspundă într-o manieră credibilă.  Pentru că vaccinarea este un act medical și doar un medic poate răspunde credibil la întrebările pe care le avem fiecare dintre noi, în așa fel încât personalul din învățământ să se poată edifica cu privire la întrebări pe care le avem fiecare dintre noi în mod firesc. Închid această paranteză. Deci bunul mers al campaniei de vaccinare este un element important, chiar dacă el nu condiționează modul de deschidere a școlilor.

Alături de bunul mers al campaniei de vaccinare sigur că da, ne uităm ce fac  alte state europene. Sunt state europene care au avut școala deschisă atunci când noi am avut școala închisă.

Ministerul Educației va aduce pe masa discuțiilor realitățile din educație, în care, un element principal este cât au pierdut elevii pe parcursul procesului de predare on-line. Din diverse motive: din lipsă de echipamente, din lipsă acces internet, din lipsă pregătire profesori, din lipsă disponibilitate profesori, de ce să nu spunem și lucrul acesta?! Cert este că au fost înregistrate pierderi mari și mai cu seamă  sunt pierderi care diferă de la o zonă la alta, de la o școală la alta, de la urban la rural, de la un elev la altul. Aceste pierderi vor trebui să fie mai întâi identificate, diagnosticate, să vedem cât au pierdut elevii și unde au pierdut. Acest proces de identificare a pierderilor poate fi făcut doar de fiecare cadru didactic în parte. El trebuie să aibă loc atunci când elevii sunt prezenți la școală. Pentru că sunteți de acord cu mine, sper, că este foarte puțin logic, dacă nu ilogic să recunoști că ai pierderi structurale. Deci nu neapărat circumstanțiale. Sunt și acelea, dar predarea on-line generează pierderi structurale. Alături de pierderile structurale, mai avem și pierderi circumstanțiale, cum ar fi: lipsa acces la internet și echipament sau lipsa de pregătire a cadrelor didactice. Dar chiar și așa, tot ar fi fost pierderi, pentru că predarea on-line nu se pretează oriunde, oricum.

Pentru a putea recupera aceste pierderi generate de predarea on-line, nu poți să faci recuperarea tot on-line. Deci ai nevoie de prezență fizică, deci ai nevoie de școli deschise. Pentru recuperare e nevoie de resurse financiare. Și aici am identificat resurse financiare din POCU. Există deja o ordonanță de urgență, 171, unde sunt prevăzute 30 de milioane de euro pentru aceste acțiuni remediale de compensare a pierderilor pentru elevii de până la 16 ani. Pentru că aceasta este eligibilitatea în programul european. Trebuie să vedem ce facem cu elevii de liceu care și ei au suferit pierderi. Elevii de liceu fac obiectul Proiectului Roumania Second Education Project, un proiect derulat împreună cu Banca Mondială. Acolo sunt cuprinse 1073 de licee din cele 1400 de licee din România. Obiectivul principal este reducerea abandonului școlar. Acțiunile remediale, de recuperare a întârzierilor și a pierderilor sunt un obiectiv principal al acestui proiect. A fost rezervată o sumă de peste 40 de milioane de euro. Deci,  iată, că disponibilități financiare există. Este o condiție sine qua non. Nu e suficient. E necesar, dar nu este suficient să avem resurse financiare. Trebuie să mai avem și profesori disponibili și capabili să susțină aceste acțiuni remediale care vor fi plătite într-un mod personalizat, particularizat, la nivelul fiecărui elev. Am  cerut o estimare a numărului de elevi aflați în situația – subliniez, e importantă formularea! – aflați în situație de risc, cu privire la neîncheierea situației școlare pe semestrul întâi. A rezultat din interogarea tuturor școlilor o estimare – și subliniez, estimare, pentru că nu poate fi făcută altfel – o situație la nivel de 65.000, mai exact 65.146 de elevi  identificați de către școlile românești ca fiind în situația de risc cu privire la neîncheierea mediei pe semestrul întâi. Aș vrea să cunoașteți faptul că în fiecare an în școlile românești au fost circa 15.000 de elevi cărora nu li s-au încheiat mediile pe semestrul întâi. Deci diferența de la acest nivel normal, am putea spune - dar el este impropriu, pentru că nu este normal să existe un număr atât de mare de elevi cu situația neîncheiată, dar este un număr al elevilor cu situația neîncheiată în anii precedenți -  până la 65.000, în mod evident, diferența de 50.000 este generată de dificultățile procesului de predare - învățare on-line. Este vorba de o estimare, este vorba de un grup - țintă prioritar care să facă obiectul acestor acțiuni remediale. Adică ei au pierdut atât de mult, încât riscă să nu aibă mediile încheiate. Știm că Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar dă dreptul încheierii situației școlare pe primul semestru în cel de-al doilea semestru, într-o perioadă de patru săptămâni de la revenirea elevului în școală. Din discuția de ieri (n.r.-11.01.2021) cu inspectoratele școlare și cu personalul din minister la propunerea mea, am extins această perioadă de la patru săptămâni -  plecând de la momentul revenirii în școală -  până la opt săptămâni. De ce?  Pentru că e nevoie de timp pentru derularea acestor acțiuni remediale, pentru ca mai apoi să poți încheia situația școlară. Mai mult decât atât, pentru a flexibiliza într-un an atipic, în care avem foarte multe puncte fixe, trebuie să cedăm undeva. Pentru că, dacă nu ar trebui să cedăm undeva, ar fi ca și cum nu am fi avut nicio problemă anul acesta și a fost anul 2020 derulat în condiții absolut normale, ceea ce în mod evident, este fals.

Am flexibilizat sistemul de notare. Prevederea inițială este un  număr de note egal cu numărul de ore alocat disciplinei respective. Dacă avem o disciplină cu trei note, sunt necesare trei note, cu patru ore, patru note. Am coborât la minimum două note. Numărul minim al notelor necesar pentru încheierea situației școlare a fiecărui elev va fi de minimum două note. Acest lucru va face obiectul unui ordin de ministru. Deci măsura de fond este aceea de a suscține acțiunile remediale pentru compensarea pierderilor și apoi măsurile de formă sunt extinderea perioadei de încheiere a situației și micșorarea numărului de note necesar încheierii situației. Sper că am răspuns complet și clar la întrebarea dumneavoastră. Ceea ce știu acum. Nu spun că este suficient. Nu spun că rezolv problemele. Dar vă spun ceea ce am reușit să identificăm și de ce am luat aceste măsuri până acum.

Deci concret: pentru cei care au avut și au acces la învățământul on-line situația se va încheia în baza evaluării finalizate on-line. Cei care nu au avut acces vor merge la școală unde vor fi ascultați/ evaluați, fizic, față în față.

Da.

Următorul subiect foarte important ar fi legat de examenele naționale. Bacalaureat diferențiat. Poate fi vorba anul acesta de așa ceva?

E absolut exclus să avem un bacalaureat diferențiat anul acesta. Bacul diferențiat este o idee pe care o susțin și nu de astăzi, ci de mult timp, pentru că avem nevoie de un bacalaureat diferențiat în vederea diversificării rutelor de formare. Pe baza importanței pe care trebuie să o acordăm predictibilității, pe baza consultărilor-maraton pe care le-am avut cu reprezentanții elevilor, părinților și profesorilor săptămâna trecută, aceștia au solicitat și am agreat ca examenenele naționale, iclusiv cel de bacalaureat să se deruleze la datele stabilite, cu prezență fizică și eventual cu o tematică adaptată, corelată la realitățile școlii din acest an școlar. Bacalaureatul diferențiat, important, necesită consultări largi, e nevoie de el, dar în niciun caz anul acesta. Nu se poate. Ar fi un non-sens. Spunem că vrem predictibilitate, trebuie să se desfășoare în forma cunoscută și de preferință la datele cunoscute.

Vor fi ca și în 2020 sesiuni suplimentare pentru Bacalaureat și Evaluare națională pentru cazurile acelea în care au fost depistați spre exemplu, elevi cu temperatură ridicată?

Sunt convins că da, cu atât mai mult cu cât spre deosebire de 2020, acum mai intervine și acest subiect deosebit de important, al acțiunilor remediale, prin care trebuie să compensăm pierderile. Aceste acțiuni remediale au nevoie de timp. Sperăm să se poată derula cât mai rapid și cât mai eficient. Dar fiind realiști, înțelegem că nu vor putea fi recuperate toate pierderile. Deci vom analiza necesitatea unei sesiuni suplimentare de Bacalaureat, a unei sesiuni suplimentare pentru Evaluarea națională.

La examenul de bacaaureat se revine la probele orale sau acelea vor fi echivalate și în anul 2021?

E greu să vă dau un răspuns clar acum, însă aș înclina să cred că echivalarea pentru probele orale ar putea fi continuată și anul acesta, precum anul trecut. Important este să avem probele scrise în format fizic, față în față, pentru a putea asigura o relevanță a examenelor naționale.

La evaluarea națională se vorbea - dar logic, văd că a fost suspendat acel proiect – despre introducerea unor noi materii. Clar, anul acesta nu se mai pune problema. Pentru anul școlar viitor se va reveni la acel proiect ce prevedea introducerea de noi materii la Evaluarea națională?

Problemele generate de criza sanitară -  precum deschiderea anului școlar în format fizic, în ce scenariu, precum nevoia de recuperare a pierderilor suferite - sunt probleme urgente. Peste aceste probleme urgente se suprapun cele curente, precum planurile-cadru pentru liceu care au fost lansate în dezbatere publică în data de 5 ianuarie. Deși legea ne obligă să avem o perioadă minimă de consultare publică de 10 zile pentru a avea planul-cadru într-o formă cât mai bună, așteptată și acceptată de sistemul de învățământ și de beneficiarii sistemului de învățământ - deci din interior și din exterior - am extins această perioadă de consultare la 15 zile. Deși aceste planuri-cadru sunt o problemă curentă foarte importantă. Au fost realizate de către grupuri de experți din învățământul preuniversitar, universitar, Academia Română, organizații nonguvernamentale, agenții de asigurare a calității - foarte vast a fost spectrul experților care au realizat aceste planuri – cadru, după care a venit un alt grup de validare a deciziei. Deci au parcurs acești pași. Eu sunt convins că ele nu răspund așteptărilor societății. Și tocmai de aceea le-am lansat într-o consultare extinsă, înțelegând că avem și o constrângere de timp pentru că avem elevii de clasa a IX-a care vor trebui să aibă manuale la începutul anului școlar, în septembrie 2021. Și sunt exact aceeași generație care a intrat pe planuri-cadru noi, care a avut în fiecare dintre anii trecuți, de suferit. Deci între nevoia de obținere a unui rezultat care să conducă învățământul românesc la un grad sporit de adecvare, la un  grad sporit de așteptare a întregii societăți și nevoia de celeritate - și ea este foarte îngustă – dar ele sunt în consultare publică sunt o problemă curentă.

Al treilea nivel sunt problemele cronice ale învățământului. În problemele cronice ale învățământului se situează multe, foarte multe aspecte precum și modul de organizare a acestor examene. În mod normal ar trebui să abordăm succesiv mai întâi urgența, apoi problemele curente, apoi problemele cronice. Având în vedere că  - așa cum iertați-mă că mă repet, am mai spus-o  - timpul pare a nu mai avea răbdare cu noi, vom fi nevoiți să abordăm simultan și nu succesiv aceste trei paliere. Totuși această abordare nu se poate face prin decizia unui ministru, prin decizia unui minister, ci doar prin consultări pentru a avea un rezultat adecvat la ceea ce dorim cu toții, fiecare în parte și toți împreună, fiecare în felul lui, de la învățământul românesc. Deci la întrebarea dumneavoastră, răspunsul va putea fi dat - la modul de organizare a examenrelor naționale, dacă avem nevoie de mai multe, de mai puține discipline, la modalitatea de derulare - de o largă consultare. Nu voi răspunde fără o largă consultare.

Ați vorbit despre această generație de sacrificiu, cum a fost ea numită de mass-media și de cadrele didactice. Sunt elevii care se află acum în clasa a VIII-a și care din clasa întâi până acum, mereu au avut foarte târziu sau nu au avut manuale. Dumneavoastră ca ministru le puteți promite acestor copii care vor intra în ciclul liceal că nu vor mai întâmpina în fiecare an această problemă?

Îmi pare rău că nu a fost suficient de vizibilă declarația mea de la preluarea mandatului, în prima zi. Din prima zi am atras atenția că este foarte târziu abordat subiectul planurilor - cadru pentru liceu, fară să fac vreo vină cuiva. Problemele din educație generate de pandemie au afectat ordinea normală a priorităților. Clasa a IX-a este o urgență zero. Am spus, din păcate cu tristețe, că este foarte probabil ca nici anul acesta să nu fie manuale de clasa a IX-a. Am preferat să spun acrest adevăr,  asumându-mi toate riscurile, în paralel încercând să fac toate eforturile,  deși le-am lăsat în consultare publică, v-am explicat de ce, o perioadă mai îndelungată decât minimum legal de 10 zile. Voi face tot ce stă în putința mea și mai mult decât atât prin toate mijloacele, să urgentez procesul de elaborare, de organizare a licitației pentru manualele de clasa a IX-a în special, pentru că de acestea este nevoie.

Deci trebuie să avem după ce vom fi stabilit planurile-cadru care înseamnă ce discipline se găsesc – matematică, biologie, fizică, chimie, limba română, educație sexuală da sau nu -lista de discipline obligatorii, curriculum la decizia școlii și numărul de ore aferent fiecărei discipline. Asta înseamnă plan-cadru. După asta, odată ce avem stabilite clar disciplinele care sunt necesare în ciclul liceal, pentru fiecare disciplină va fi creată de specialiști din domeniul respectiv o tematică corespunzătoare cu numărul de ore alocat pentru disciplina asupra căreia am căzut ce acord cu toții că este necesară.

Mai apoi, trebuie să fie un concurs pentru autori de manuale care sunt cele mai potrivite exprimări ale obiectivelor agreate. Și avem și licitația de manuale cu toți pașii pe care îi cunoaștem cu toții, contestații, toate aceste lucruri care sunt greu controlabile. Lansate la începutul lui ianuarie, cu finalizare în luna septembrie, este o misiune ce pare imposibilă, dar totuși v-am asigurat că voi face tot ceea ce ține de mine pentru a urgenta acest proces și a-l eficientiza.

Dar cel puțin, din clasa a X-a să sperăm că nu va mai fi cazul.

Întotdeauna privim cu încredere în viitor. Da. Așa este. Subscriu total. Eu personal nu pot să gândesc altfel decât cu optimism și încredere. Acesta este și motivul pentru care am acceptat mandatul de ministru al Educației în cea mai dificilă perioadă posibilă.

Vreau să vă întreb și despre legislație. Dumneavoastră ați lucrat la Proiectul România educată. A existat un proiect al unei noi legi a Educației după cea care a fost modificată, cea din 2011, în nenumărate ori în Parlament. Acel proiect care a fost inițiat în ultimul mandat al doamnei Andronescu pare abandonat. Dumneavoastră vă gândiți la un nou proiect, la o nouă lege a Educației? Este nevoie de modificarea Legii nr.1/ 2011?

Societatea a evoluat foarte mult. Schimbările tehnologice s-au produs într-un  ritm foarte accelerat. Sistemul de educație din România  - și nu numai din România -  nu a reușit întotdeauna să țină pasul cu schimbările tehnologice. Vorbim de joburile viitorului. Este foarte greu să cunoștem. Nu este deloc simplu să ai viziunea necesară pentru a-ți imagina care vor fi joburile viitorului, cum vei putea pregăti elevii pentru aceste joburi, pentru că cei pe care îi pregătești începând de la clasa întâi acum, abia peste 12-16 ani se vor angaja. Cum le oferi competențele și abilitățile necesare pentru joburile viitorului atunci când nici tu nu le cunoști?! Aceasta este o problemă cunoscută. Peste ea s-a suprapus și perioada de criză pe care o traversăm care cu siguranță - după ce criza se va fi încheiat - va genera o orientare mult mai pronunțată către teleșcoală, telemuncă, către un  alt profil al profesorilor, al joburillor viitorului. Pentru asta este nevoie și de adaptare legislativă. Proiectul despre care faceți vorbire este un proiect creat acum 10 ani, când lucrurile arătau cu totul și cu totul altfel. Între timp, în România educată  - unora le place să recunoască, altora le place mai puțin să recunoască, dar în opinia mea, un lucru este foarte clar - nivelul de consultare a fost cel mai ridicat dintre toate proiectele existente în România postdecembristă și probabil și înainte. Este absolut necesar să valorificăm aceste consultări. El este un proiect de viziune ce va trebui transpus într-o lege sau în mai multe legi ale Educației. Aceste legi ale Educației trebuie să se bazeze pe aceste consultări și trebuie să răspundă provocărilor prezentului și mai ales viitorului, trebuie să fie coerente pentru că acest factor, coerența, este cel care lipsește foarte mult la nivelul legislației primare și secundare din Educație.

Legea nr. 1 din 2011 a fost e lege bună. Ea a suferit peste o sută de schimbări. Aceste shimbări uneori justificate, alteori mai puțin justificate, sigur au afectat coerența ei.  Deja din momentul promovării ei  - pentru că a fost o lege asumată - s-a spus că ar trebui să fie cizelată, ar trebui să mai sufere modificări. Doar că modificările au venit din  toate părțile posibile, în toate felurile posibile și au afectat coerența. Deci răspunsul final este următorul: bazându-ne pe un proiect de viziune, numit România educată în care am avut cea mai largă serie de consultări, va trebui să ne concentrăm pe elaborarea unei noi legi a Educației. Această nouă lege ar trebui să întrunească cât mai mult posibil un consens al tuturor celor implicați în sistemul de educație, al tuturor forțelor politice, al societății reprezentate de angajatori și nu numai, de mediul socio-economic, pentru că doar în acest fel vom avea o legislație în Educație, coerentă, adecvată  și stabilă. Altfel, ea va putea să fie în cel mai fericit caz, coerentă și cu o formă adecvată, însă nu va fi stabilă pentru că va fi shimbată, așa cum a fost schimbată și Legea 1,  de nenumărate ori.

Este o provocare extraordinară, un proiect al unei noi legi. Ceea ce ați amintit dumneavoastră putea fi un proiect bun la vremea respectivă. Nu mă pronunț. Însă cu siguranță, el nu mai este adaptat la ceea ce traversăm acum și la ceea ce ne putem aștepta cu privire la viitor, la teleșcoală, telemuncă, noțiuni care erau foarte puțin prezente la momentul elaborării unor proiecte anterioare.

În același timp, un lucru important – și cu asta închei – trebuie să păstrăm în legislație lucrurile bune. Nu sunt și nu voi fi adeptul bulversării sistemului prin schimbări bruște, de dragul schimbării. Sunt foarte multe lucruri bune care trebuie păstrate, după cum sunt foarte multe lucruri care în opinia mea, trebuie schimbate.

Pentru final, vă rog un mesaj pentru cadrele didactice, în contextul acesta, al necesității vaccinării. În mod sigur ați văzut și dumneavoastră sondajele. Cele mai multe cadre didactice se tem sau sunt împotriva vaccinării.

Cu scuzele de rigoare, corectez afirmația dumneavoastră. Eu  nu am văzut că cele mai multe cadre didactice sunt împotriva vaccinării.

În sondajele realizate de sindicate! Acesta a fost rezultatul sondajelor realizate de sindicatele din preuniversutar.

Pe eșantioane limitate! Dați-mi voie să fiu optimist. Deci mesajul este de încredere, este de solidaritate a cadrelor didactice împreună cu elevii și cu profesorii. Este un moment în care avem nevoie de solidaritate. Nu sunt simple vorbe mari. Doar împreună, doar prin implicarea fiecăruia, o implicare pozitivă, constructivă vom putea să traversăm cu bine această perioadă și vom putea să recuperăm în așa măsură, încât să nu vorbim de generații pierdute. Este un lucru esențial pentru orice stat.

Aș vrea să vă spun că la nivelul acestei legi, în plus, avem nevoie de o regândire, de o redare a demnității de cadru didactic, pentru că indiferent de cum vor evolua joburile viitorului, de profesor vom avea întotdeauna nevoie. Ceea ce va sta în spatele numelui de cadru didactic sunt sigur că va fi schimbat față de ceea ce cunoaștem acum. Cadrele didactice prin natura lucrurilor au asimilat competențe digitale, la fel și elevii și studenții noștri și aceste competențe digitale vor trebui să fie păstrate și utilizate într-un mod eficient în interesul educației.

Aș vrea să vă spun că dincolo de modul în care vom gândi profesia de cadru didactic la nivelul unui nou pachet legislativ esențial este modul în care vom reuși să profesionalizăm managementul unităților din educație. Ceea ce se întâmplă acum nu este deloc în regulă. În momentul de față știți și dumneavostră, pe 9 ianuariue  au expirat o serie de mandate la conducerea școlilor. Art. 258, alin.7 din Legea educației naționale despre care am vorbit pune în dreptul inspectorilor generali numirea directorilor și directorilor adjuncți de școli. Este responsabilitatea fiecărui inspector general, cu avizul Consiliului de Administrație, desigur. În România sunt exact 7203 unități de învățământ cu personalitate juridică. Numărul  directorilor și directorilor adjuncți este de circa 10.000. Numărul exact, pot să vă spun,  este de 9771, aproape 10.000. Pentru 4520 de directori și directori adjuncți cărora le-au expirat mandatele în data de 9 ianuarie s-a decis, la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean, respectiv Inspectoratul Școlar al Muncipiului București, continuarea - deci mandat pentru director sau director adjunct -  pentru aceleași persoane care au asigurat până în data de 9 ianuarie conducerea școlii sau schimbarea. 3724 de directori și directori adjuncți au continuat (peste 82%). In restul cazurilor (796) s-au numit alte persoane. Am solicitat inspectoratelor școlare precizarea motivelor pentru care au fost schimbați. A fost o solicitare imperativă pe care am făcut-o ca ministru către toate inspectoratele școlare județene. Vom avea un rezultat și vom avea o radiografie. Cert este că lucrurile nu vor putea să stea bine până în momentul în care la nivelul inspectoratelor și la nivelul școlilor nu vom organiza o modalitate de selecție, concursuri, examene care să privilegieze competența  în detrimentul oricărui alt interes printre care se regăsește evident și interesul politic. Deci interesul politic nu are ce să caute în managementul unei școli. Cei care vor să fie directori de școală trebuie să probeze competențele cu privire la legislația din educație, cu privire la legislația economică și toate celelalte aspecte care țin de managementul unei școli. Ei trebuie să aibă o stabilitate garantată prin lege, în așa fel încît să avem garanția că directorul unei școli care este un element - cheie în buna funcționare a școlii este o persoană cu competențele necesare, în calitate de director al școlii. Am avut în ultimele zile foarte, foarte multe exemple, mult prea multe exemple despre – nu fug de responsabilitate ca ministru, pentru că ministrul, în lipsa concursului numește inspectorii generali și inspectorii generali adjuncți, iar inspectorii generali numesc la rândul lor directorii de școli. Dar ministrul nu poate ști întreaga situație din țară, după cum inspectorul școlar general nu poate ști întreaga situație din județ. Lucrurile acestea trebuie să fie descentralizate și profesionalizate. Este un obiectiv asumat nu numai în programul de guvernare al unui partid politic, este asumat în programul de guvernare 2021-2024 al întregii coaliții de guvernare. Eu personal, ca ministru al Educației, ca profesor și din perspectiva tuturor celorlalte calități pe care le-am avut sau le am, voi insista pe acest obiectiv. Este esențial: profesorul, managementul școlii trebuie să fie profesionaliști, iar învățământul trebuie să fie cu adevărat – subliniez, cu adevărat! – centrat pe elev. Numai așa vom putea să ieșim din acest cerc vicios în care am intrat în ultima perioadă, în care învățământul superior se plânge de calitatea slabă a absolvenților de liceu, angajatorii se plâng de calitatea slabă, iar învățământul liceal preuniversitar se plânge de calitatea profesorilor care sunt formați în învățământul universitar. Este un cerc vicios din  care trebuie să ieșim.

Vă mulțumesc că ați atins acest subiect într-adevăr delicat. Deci să înțelegem că nu v-ați teme de reacțiile din teritoriu ale unor membri poate nemulțumiți din partidul din care faceți parte,  legat tocmai de acest aspect, că își doresc anumite funcții în teritoriu?

Cu siguranță că orice partid politic este normal să aibă  interese politice. Acesta este modul de funcționare. Este normal ca decizia politică să aibă importanța ei, doar că eu, din această poziție susțin importanța politicii educaționale în detrimentul oricăror alte politici. Susțin nevoia de profesionalizare a sistemului de educație la nivelul  managementului. Este tot o chestiune de susținere politică.  Sigur,  sunt convins că ea nu place tuturor. Sper să nu fie atât de mari nemulțumirile, încât să nu reușim. Tocmai de aceea v-am spus că este un obiectiv asumat politic într-un program de guvernare al unei coaliții. Dacă e asumat politic, va trebui să facem așa cum scrie la programul de guvernare. Altfel vom da socoteală fiecare dintre noi și toți împreună.

Comentarii