La peste 5 ani de la data de 1 iulie 2014, termenul convenit cu Comisia Europeană pentru închiderea depozitelor de deșeuri neconforme, multe administrații locale nu au reușit să rezolve o problemă care nu-i complicată, nici din punct de vedere tehnic, pentru că nu e vorba de deșeuri periculoase ci de banalele deșeuri menajere, nici din punct de vedere financiar, pentru că au acces la finanțările europene. Între timp, au fost închise 41 din cele 109 depozite neconforme existente în 2015.
La cererea Comisiei Europene, în toamna anului trecut Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a dispus sancțiuni împotriva României pentru că nu s-a conformat obligaţiei de a lua toate măsurile necesare închiderii cât mai rapid posibil a unui număr de 68 de depozite de deşeuri neconforme, dintre care 13 sunt depozite de deşeuri municipale. Dar simplul fapt că au fost închise o mare parte din depozitele neconforme nu înseamnă că problema a fost rezolvată. Un exemplu este județul Galați unde deșeurile menajere din 53 de localități sunt duse, la Brăila sau la Vaslui, cu costuri imense.
Zeci de localități, sub munți de gunoaie
În 53 de localități gălățene anul 2019 a început sub asediul grămezilor de gunoi menajer, pentru că nu există o groapă de gunoi la care firmele de salubritate să poată depozita deșeurile. Se repetă o criză cu care autoritățile gălățene s-au mai confruntat și în 2018. Atunci, administrația depozitului de la Muchea, din județul Brăila, nu a mai primit deșeurile aduse din localitățile gălățene și cu greu a fost găsită varianta transportării deșeurilor la depozitul de la Roşieşti, județul Vaslui.
Înțelegerea a fost valabilă pentru anul 2018. Acum este necesară o hotărâre a Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui pentru ca deșeurile din județul Galați să fie depozitate la rampa de la Roșiești, prin aceeași decizie urmând să fie stabilite și tarifele. Așa că se așteaptă votarea în CJ Vaslui a acestui acord, în timp ce la Tecuci și în celelalte 52 de localități cresc grămezile de gunoaie. Președintele CJ Galați, Costel Fotea, este încrezător în șansele ca situația să fie deblocată.
„Va fi dus la depozitul de la Roșiești. Este o problemă, pentru că trebuie Consiliul Județean Vaslui să aprobe o hotărâre de consiliu prin care să fie aprobate noile tarife și gunoiul menajer va fi dus la Roșiești”, a declarat președintele CJ Galați. Probabil că în cele din urmă va fi reluată transportarea deșeurilor, dar situația în care se află edilii celor 53 de localități este riscantă, pentru că lipsa din zonă a depozitelor de deșeuri menajere conforme poate bloca sistemul și oricând se poate ajunge la o nouă criză.
Cu gunoiul la plimbareprin județele vecine
În ultimii ani s-a întâmplat frecvent ca zeci de localități gălățene să fie îngropate sub munți de gunoaie pentru că autoritățile gălățene au tergiversat ani de zile punerea la punct a unui sistem de colectare a deșeurilor în conformitate cu normele UE. Din 2014, termenul-limită fixat de Comisia Europeană pentru închiderea depozitelor neconforme, autoritățile locale au reușit să rezolve doar situația capitalei de județ, înființând la marginea Galațiului depozitul de la Tirighina, la care sunt aduse deșeurile din oraș și cinci comune limitrofe.
Celelalte 53 de localități din județ își duceau deșeurile menajere la Rampa Rateș, de la Tecuci, un depozit la care erau aduse deșeurile menajere din aproximativ 400 de localități, de la Tecuci, Focșani, Vaslui, Bârlad și comune din cele trei județe, Galați, Vrancea și Vaslui. Toate aceste localități înseamnă aproape 800.000 de locuitori. În iulie 2017 a fost închisă și groapa de gunoi de la Tecuci, la presiunea Comisiei Europene.
Primarilor comunelor gălățene li s-a oferit oportunitatea de a transporta deșeurile, o cantitate de 20.000 de tone, la Depozitul zonal pentru deşeuri nepericuloase Muchea, din județul Brăila. Este un depozit al firmei Tracon SRL, a unui fost prefect de Brăila, Mihai Manea, care a intuit că depozitarea ecologică va deveni o afacere. Anul trecut, pe 23 aprilie, operatorul gropii de gunoi de la Muchea a informat, fără nicio justificare, că nu se mai primesc deșeurile din județul Galați. Câteva zile mai târziu, pe 2 mai, același operator s-a declarat de acord să primească din județul Vrancea o cantitate de deșeuri de 4.000 de tone/lună.
Atunci a fost găsită varianta de avarie, cu depozitul din Vaslui. Dar nimeni nu poate garanta că va fi o soluție de durată. Și ar mai fi ceva. Transportarea deșeurilor la o distanță de 100 km mărește costurile de 4-5 ori. Costurile cu depozitarea unei tone de gunoi depozitat au crescut de la 50 lei la 232 lei, numai transportul unei tone de gunoi fiind de 152 lei.
Construirea unui nou depozit, tergiversată de 12 ani
Situația la care s-a ajuns este demonstrația lipsei de profesionalism a celor care au condus Galațiul în ultimii zece ani. În 2007, CJ Galați a demarat un proiect de management integrat al deșeurilor, care a tot fost tergiversat, deși existau oportunități mari de obținere a unei finanțări europene. Oficial, proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”, a fost demarat în 2010, de fostul președinte al CJ, Eugen Chebac (PSD).
În martie 2013, „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor” ar fi trebuit să intre în etapa de atragere a finanţării, dar finanțarea nu a mai fost accesată. În 2012, președinte al CJ Galați devenea Nicolae Bacalbașa, în prezent deputat PSD, care nu a avut încredere în deciziile luate de predecesorul și a reluat proiectul. Astfel, în perioada 2012 – 2016, tot ce s-a făcut a fost să fie angajate două firme din București care să îi învețe pe funcționarii CJ să acceseze finanțarea europeană.
CJ Galați a încheiat cu asocierea formată din SC Fichtner Environment SRL şi SC Resourcing Environmental Consulting SRL, ambele din București, contractul nr. 736/11.01.2013, în valoare de 1.109.862 lei fără TVA, pentru serviciile de consultanţă şi concepţie tehnică pentru întocmirea aplicaţiei de finanţare. Firmele urmau să revizuiască unele documente elaborate în perioada 2010-2012, cum ar fi studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi analiza instituţională. Timp pierdut.
Pe viitor, un depozit de zeci de milioane de euro
Proiectul în valoare de 83 milioane euro a fost reluat în 2017 și este în faza organizării licitațiilor. „Suntem în faza de precontractare, suntem în faza de licitații și urmează să implementăm proiectul. Este un proiect început în 2007. Are 10 ani de când se lucrează la el. Eu l-am preluat în august 2016 şi am reuşit într-un an de zile să fim în faza avansată. S-a finalizat proiectul pentru depozitul de deşeuri menajere şi, bineînţeles, pentru staţia de sortare de la Valea Mărului”, ne-a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Noul depozit conform, din localitatea Valea Mărului, va avea o capacitate de stocare de 1.000.000 de metri cubi de deşeuri şi va putea fi folosit pentru o perioadă de peste 20 de ani.
