Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Recomandările medicului generalist. Riscuri şi soluţii pentru bolile cardiovasculare

La ora actuală, bolile cardiovasculare sunt principalul ucigaș din lume și din România şi fac tot mai multe victime în rândul persoanelor tinere.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 08.12.2018 - 20:45

 

 Dr. Camelia Oprea, medic specialist medicină internă, enumeră într-un interviu pentru „România liberă“ principalele riscuri şi soluţii, în contextul în care aceste boli cardiovasculare „omoară“ din ce în ce mai mulţi tineri.

RL: Ce putem face ca inima şi arterele să rămână cât mai mult timp sănătoase?

Dr. Camelia Oprea: Îmbolnăvirea aparatului cardiovascular are ca punct de plecare colesterolul, deci având ca substrat procesul aterosclerotic, adică depunerea pe pereţii arterelor a unor depozite de colesterol (mai întâi sub forma unor striuri de colesterol, apoi în formele avansate chiar ateroame). Acest proces debutează încă de la vârsta de 20 de ani, astfel încât la 40 de ani este foarte probabil ca fiecare dintre noi să aibă depuneri de colesterol pe pereţii arterelor. Dacă  ne referim la arterele care irigă muşchiul inimii, vom defini boala coronariană (coronarele fiind arterele inimii, cele implicate în infarctul miocardic acut), dacă vorbim de arterele care irigă creierul, ne referim la arterele carotide şi cerebrale implicate în accidentul vascular cerebral), sau de arterele membrelor inferioare, adică boala arterială periferică, toate acestea fiind incluse în familia bolilor cardiovasculare. Obiectivele principale ale prevenţiei vizează eliminarea riscului apariţiei primului eveniment cardiovascular sau al reapariţiei acestuia (recurenţa unui infarct miocardic acut sau a unui accident vascular cerebral), dar şi prevenirea handicapului determinat de un eveniment cardiovascular, cu scopul final de a prelungi supravieţuirea bolnavului, cât şi creşterea calităţii vieţii (să dăm ani vieţii, dar şi viaţă anilor).

 

Concret, care sunt cele mai importante recomandări pentru a preveni bolile cardiovasculare?

Este esenţial cu ocazia unei vizite medicale (având ca motiv de prezentare diverse acuze cardiace) să identificăm printr-o anamneză minuţioasă, un examen clinic atent şi un set de analize de sânge specific, care este riscul pacientului de a dezvolta boala cardiacă sau de a dezvolta o complicaţie majoră, precum infarctul miocardic acut (IMA), accidentul vascular cerebral (AVC) sau moarte subită cardiacă. Astfel, pentru pacientul care nu se ştie suferind de o boală cardiacă, încercăm să îl ţinem cât mai departe de boală (prevenţia primară), iar pentru cel care se cunoaşte cu boală cardiacă (IMA, angină pectorală, AVC, boală arterială periferică) să nu facă un alt infarct sau un alt accident vascular şi să nu i se agraveze angina (prevenţie secundară). Aceşti factori de risc cardiovasculari identificaţi pot fi introduşi în diverse grile de calcul al riscului de îmbolnăvire şi vom obţine o încadrare a pacientului într-o grupă de risc sau putem estima care este riscul în următorii ani de a face un eveniment cardiovascular major. Scopul este identificarea factorilor de risc cardiovascular şi ţinerea lor sub control/corectarea lor, dar şi aprecierea prin metode paraclinice a efectului pe care l-au avut asupra inimii şi a arterelor, adică vom efectua EKG, ecocardiografie/Doppler artere carotide sau Doppler artere membre inferioare.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice din Europa. Când spun handicap fizic, mă refer la urmările lăsate în calitatea vieţii a unui pacient la care se indică amputaţia unui membru (boala arterială periferică) sau imposibilitatea folosirii motorie a unui membru (mână, picior) după un accident vascular cerebral sau apariţia insuficienţei cardiace stadiu avansat, care invalidează pacientul atât de mult că nu îşi mai poate desfăşura nici activităţile de autoîngrijire elementare. Toate aceste efecte se răsfrâng şi asupra sistemului public de sănătate prin costurile implicate.

 

Cum pot fi controlaţi factorii de risc?

Controlul cât mai riguros al factorilor de risc presupune o implicare activă deopotrivă din partea medicului, dar şi a pacientului. După ce ne-am asigurat că înţelege importanţa acestui control îl vom implica în măsurile de corectare a obiceiurilor alimentare nocive, a stilului de viaţă nepotrivit, a respectării schemei de tratament, a calendarului de vizite medicale periodice. De regulă, în bolile cardiovasculare, măsurile terapeutice se întind pe o perioadă lungă de timp (câteodată toată viaţa) şi atunci riscul de a scădea aderenţa la tratament sau chiar riscul de abandon terapeutic este foarte mare, cu urmările aferente, de aceea trebuie să ne asigurăm că pacientul a conştientizat ce înseamnă factori de risc cardiovasculari, de ce îl tratăm, cât îl tratăm. Astfel încurajăm renunţarea la fumat, încurajăm activitatea fizică periodică, cât mai mult aeroba (mers la pas, mers alert, nu cele care blocheză respiraţia, ridicatul greutăţilor), dieta mediteraneană (3-5 porţii fructe şi legume). De asemenea, menţinerea sub control a diabetului zaharat este foarte importantă, întrucât diabetul este intens aterogen (favorizează depunerea de colesterol pe artere.) 

 

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în România, cu un nivel al mortalităţii mult mai ridicat decât media europeană.

 

Societatea Română de Cardiologie şi-a propus reducerea cu 20% a incidenţei bolilor cardiovasculare în România în intervalul 2020-2025.

 

Tratamentul, decontat de CNAS

Casa Națională de Asigurări de Sănătate are în derulare un program național de tratare a bolilor cardiovasculare grave prin intervenții chirurgicale și prin implantare de dispozitive menite să normalizeze funcționarea inimii și circulația sângelui. Totodată, majoritatea medicamentelor destinate tratării bolilor cardiovasculare sunt compensate.

 

Factori de risc

Vârsta şi sexul: bărbaţi peste 55 de ani şi femei peste 65 de ani;

Ereditate (există determinism genetic în boli cardiovasculare): antecedentele părinţilor petrecute până în vârsta de 55/60 de ani; 

Fumatul;

Hipertensiunea arterială;

Diabetul zaharat;

Dislipidemia (HDL colesterol < 40, LDL colesterol > 100 mg/dl, Colesterol total >
190 mg/dl);  Trigliceride > 150 mg /dl;

Obezitate: IMC > 30 sau circumferinţa abdominală la bărbat >94, la femei > 80;

Stresul psiho-social.

 

Experţii în domeniu demonstrează, atât în Ghidul european de prevenţie a bolilor cardiovasculare, cât şi în Carta Europeană a Sănătăţii Inimii, importanţa scăderii mortalităţii de cauză cardiovasculară în principal prin modificarea comportamentului la nivel populaţional în ceea ce priveşte alimentaţia şi fumatul. De aici şi importanţa vizitei medicale pentru a ajuta pacientul să identifice care îi sunt factorii de risc pentru a ţine cât mai departe momentul instalării bolii cardiace.(Dr. Camelia Oprea, medic specialist medicină internă, competenţe ecografie generală şi ecocardiografie)

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD