Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Pericolele pestei porcine africane. La ce trebuie să fim atenți

România se află în plină epidemie de pestă porcină africană, iar efectele sunt dramatice: zeci de mii de porci sacrificați, oameni speriaţi şi riscuri majore asupra industriei cărnii şi a consumului de produse de origine animală pe termen scurt şi mediu.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 09.08.2018 - 13:03

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Răducu Brănescu, a anunţat că România se confruntă cu o evoluţie explozivă a pestei porcine africane, fiind înregistrate 600 de focare în aproape 100 de localităţi la nivelul întregii ţări, de la data confirmării prezenței bolii la animalele din România.

Însă numărul judeţelor în care se înregistrează focare de pestă porcină africană ar putea creşte de mai mult de două ori în perioada următoare, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial al Uniunii Europene. Astfel, pe lângă cele opt judeţe din România în care au fost confirmate până în prezent focarele de boală - Satu Mare, Tulcea, Constanţa, Bihor, Sălaj, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi -, există risc de infestare în alte 15 judeţe, din cauza proximităţii faţă de populaţia de porci sălbatici infectată - Vrancea, Buzău, Cluj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Arad, Alba, Hunedoara, Vaslui, Bacău, Covasna, Prahova, Ilfov şi Giurgiu.

Până în prezent au fost sacrificați peste 90.000 de porci din ferme şi gospodării ale populaţiei, stabilindu-se că virusul a intrat în ţară prin introducerea ilegală de produse infestate, în zona de nord a ţării, dar şi prin intermediul porcilor mistreţi din Delta Dunării. ”Infestarea, din datele pe care le avem, în nord-vest s-a produs prin introducere ilegală de produse provenite de la animale sacrificate în stare patologică, bolnave sau purtătoare ale virusului, iar în partea de est prin migraţia porcilor mistreţi, la nivelul Biosferei Delta Dunării, de unde, prin contact cu porcii domestici riverani, s-a extins la gospodăriile populaţiei”, a precizat preşedintele ANSVSA.

 

Boala nu se transmite la om!

 

Pesta porcină africană, care se manifestă în prezent în Europa de Est, inclusiv în ţara noastră, nu reprezintă un pericol pentru sănătatea umană. Specialiştii dau asigurări că agentul patogen care determină apariţia bolii la porci nu se transmite la om. Dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecţioase “Matei Balş” din Capitală, a declarat pentru “România liberă” că nu există nici un risc pentru sănătate în cazul celor care intră în contact direct cu animalele bolnave sau care consumă alimente produse din carne provenită de la porci domestici sau mistreţi infectaţi. 

Şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat, dă asigurări că boala nu este periculoasă pentru om: ”Această boală nu are vaccin, nu are tratament, este extrem de agresivă, dar nu afectează siguranţa omului. Pentru a limita răspândirea ei este necesară colaborarea populaţiei – fie că este vorba despre a ucide porcii sau a lua măsuri de dezinfecţie”. Totuşi, medicii atrag atenţia că prepararea cărnii provenite de la aceste animale trebuie să se facă în condiţii sporite de igienă şi la temperaturi foarte înalte, deoarece poate conţine şi alţi agenţi patogeni.

 

Răspândire rapidă a virusului

 

În contextul cazurilor de pestă porcină din ţară, reprezentanţii Autorităţii Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor trag un semnal de alarmă cu privire la gradul de contagiozitate extrem de ridicat. Agentul patogen este foarte stabil şi poate rămâne infecţios în produsele alimentare pe parcursul mai multor luni. În cazul în care animale neinfectate se hrănesc cu produse sau resturi alimentare contaminate, virusul se poate răspândi rapid. Specialiştii SNSVSA susțin că transmiterea directă are loc şi prin contactul cu spaţiile, vehiculele, îmbrăcămintea sau utilajele contaminate.

Sursele de virus sunt sângele, ţesuturile, secreţiile şi excreţiile animalelor bolnave şi moarte, animalele purtătoare şi căpuşele. Până în prezent nu a fost descoperit un vaccin care să combată acest virus. În zonele infectate, controlul se face prin sacrificarea tuturor porcilor şi distrugerea cadavrelor şi a gunoiului, curăţarea şi dezinfectarea zonei contaminate şi controlul circulaţiei porcilor, precum şi cercetarea epidemiologică (urmărirea surselor şi posibila răspândire a infecţiei).

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave -generate de apariţia ei. Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană. Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie. La nivel național, până acum, crescătorii de animale au depus în jur de 500 de dosare de despăgubire, în valoare totală de aproape 2,5 milioane de lei.

Porcii sănătoşi se infectează prin contactul cu obiecte, hrană, îmbrăcăminte, mijloace de transport, adăposturi contaminate. Virusul poate fi purtat de la porcii bolnavi către cei sănătoşi în cadrul mişcărilor necontrolate sau ilegale ale animalelor (transport, vânzare, târguri) şi de către oameni, păsări, insecte. Virusul se transmite de la porcii aparent sănătoşi, cu 2-4 zile înainte de apariţia semnelor de boală. Infecţia poate fi contactată prin intermediul resturilor alimentare din gospodărie.

Semnele clinice depind de stadiul de boală 
 

Porcii bolnavi de pestă porcină prezintă modificări de comportament: 
1. Beau multă apă;
2. Nu se deplasează;
3. Refuză hrana administrată; 
4. Au coada, picioarele, urechile, abdomenul colorate în roşu închis;
5. Au constipaţie urmată de diaree;
6. Se deplasează greoi şi au tremurături musculare.


Cum arată un porc bolnav de pestă porcină africană?

Nu există semne clare care să indice boala, semnele pot fi atribuite şi altor boli. Dar se pot observa la porcii bolnavi semne ca:

• moarte rapidă, intervenită într-un timp extrem de scurt;

• temperatură foarte ridicată (40,5 – 42 ◦C) şi stare febrilă;

• roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului;

• lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers; 

• vomitături, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi.

Ce spune ministrul Daea

 

“Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, se referă doar la zonele unde a apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreţ, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură. Este un ordin cu caracter intern pentru a pregăti specialiştii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă. Deci, dacă se găseşte în cultură un mistreţ mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuieşte şi nu se atinge de ea”, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii. 

 

NEPUTINȚĂ

Nu există vaccin

Pesta porcină africană (PPA) este o boală virală produsă de virsul cunoscut sub denumirea de Asfarviridae, un agent patogen care infectează porcii domestici şi porcii mistreţi, fiind  transmis prin contact direct sau cu excreţii de la animale infectate ori prin căpuşe. În prezent, nu există un vaccin pentru combaterea acestui virus, singura cale de a feri animalele fiind respectarea unor măsuri de protecţie la venirea în contact cu animalele sănătoase, informează ANSVSA.

 

 

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD