Pacienții cu cancer cu tumori solide și de sânge au dreptul la predictibilitate, la perspective clare în ceea ce privește accesul la terapii și, mai ales, la elaborarea traseului pacientului, pentru a stabili clar etapele și timpii de accesare a serviciilor medicale și tratamentelor necesare.
”Știm cu toții că ne confruntăm cu limitări bugetare în sistemul de sănătate și cred că, cel puțin pe temele care țin de organizare, de management, de îmbunătățirea traseului pacientului cu cancere în conformitate cu prevederile legale care există la nivel european și la nivel național, trebuie să continuăm planul, dezbaterea, colaborarea și să punem pe hârtie toate etapele pe care le avem de parcurs în viitorul apropiat”, a afirmat conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.
Ce urmează în PNCC?
Ordinul privind elaborarea criteriilor de clasificare pe nivele de competență a centrelor implicate în diagnosticul și tratamentul cancerului va necesita dezbateri cu mai mulți factori implicați. ”Ar trebui să urmeze ordinele care reglementează cadrul pentru definirea rețelelor de centre de cancer, printre altele. Aceasta este o primă direcție – rețele de centre de cancer pentru cancerele rare, pentru cele greu de tratat. Acest set de acte normative care va urma va avea o participare, sper, mult mai largă la nivelul factorilor de decizie implicați și al beneficiarilor”, a afirmat conf. dr. Michael Schenker, președinte Comisia de Oncologie medicală, Ministerul Sănătății.
Specialistul susține implementarea obligativității Tumor Board înainte de inițierea tratamentului oncologic. ”Obligativitatea existenței comisiei înainte de orice fel de gest invaziv, cel puțin, fie că vorbim despre diagnostic, fie că vorbim despre tratament, este necesară pentru că altfel vor exista tot felul de situații neplăcute, așa cum din păcate au mai existat în țara noastră în ultimii ani, situații pe care le dorim evitate. De aceea, trebuie să facem tot ce ce putem pentru ca aceste comisii să existe în cât mai multe din centrele implicate în diagnosticul și tratamentul pacienților cu cancer”.
Participanții la dezbaterea ”Accesul pacienților din România la servicii oncologice și hemato- oncologice de calitate și terapii adecvate”, organizată în cadrul proiectului ”Împreună Învingem Cancerul”, au semnalat că este o nevoie acută în ceea ce privește reorganizarea rețelei de oncologie pentru ca pacientul să primească tratamentul necesar și la timp.
Testarea genetică
Testarea de imunofenotipare, genetică și genetică moleculară, este absolut necesară pentru diagnosticul corect și monitorizarea pacienților cu boli hematologice maligne. ” Am participat, în Comisia de Hematologie, în cursul verii, la elaborarea acestor norme și ele sunt, în momentul de față, implementate și în curs de implementare la alți agenți care au depus cereri. De asemenea, participăm împreună cu Comisia de Oncologie la elaborarea celorlalte norme, traseul pacientului conform calendarului. Ne dorim să pornească acest program de testare de înaltă performanță”, a declarat prof. dr. Horia Bumbea, președinte Comisia de Hematologie, Ministerul Sănătății.
Dr. Roxana Radu, director Direcția Programe Curative, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a explicat că ”testările genetice se fac în baza unui formular pe care îl completează doctorul, formular prevăzut în anexa 10.1 a ordinului 180/ 2022, modificat și completat prin Ordin 744. Nu există limitare vizavi de încheierea acestor contracte. Furnizorii trebuie să-și dorească acest lucru, să îndeplinească condițiile prevăzute în formularul de evaluare și să transmită solicitare la CAS. Dacă se epuizează fondurile, se temporizează și contractarea până se obțin alte fonduri”.
CNAS: Monitor 2 și consultații de prevenție
Dr. Elisabeth Brumă, director general adjunct Direcția reglementări și norme de contractare, CNAS: ”Decontarea la nivelul realizat pentru investigațiile de tip Monitor 2 se menține. Decontarea se face la nivel realizat pentru toate investigațiile necesare pacienților cu afecțiuni oncologice care sunt recomandate conform ghidurilor de practică medicală. Investigațiile se realizează în maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării. În cursul anului 2024 se vor introduce noi servicii în pachetul de bază pentru spitalizare de zi, pe măsură ce se elaborează standarde de diagnostic și tratament după modelul celor deja introduse la 1 iulie 2023, pachete pentru diagnostic precoce, pachete pentru monitorizare, pachete pentru evaluarea pacienților cu afecțiuni oncologice”.
Ec. Mariana Țurlea, consilier superior, Direcția Reglementări și norme de contractare: ”În cadrul consultației de prevenție, medicul de familie poate depista rapid afecțiunea – se poate recomanda și un set de analize medicale de laborator. În cazul consultațiilor preventive periodice oferite persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani, medicul de familie poate recomanda, între altele: la bărbați – determinarea nivelului antigenului specific prostatic (PSA-ul); la femei- senologia imagistică și examenul Babeș-Papanicolau. Pentru fiecare caz oncologic suspicionat de medicul de familie și confirmat de medicul specialist se acordă 15 puncte pe caz în luna în care medicul de familie a primit confirmarea”.
Finanțare națională și europeană
Finanțarea este principalul motiv de întrerupere a tratamentului la pacient. ”Dacă avem finanțare doar pentru jumătate de an, iar spitalele termină fondurile și nu pot face achiziții, medicamentele nu vor ajunge la pacient”, a atras atenția Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
România beneficiază de mai multe proiecte din fonduri europene pe zona de screening. ”Avem aceste miliarde din bani europeni cu care putem îmbunătăți infrastructura de sănătate. Institutul Oncologic București va avea la dispoziție fonduri pentru a își face un corp nou, pentru a oferi condiții mai bune pacienților. Institutul Oncologic din Timișoara poate fi construit cu bani din PNRR”, a explicat dr. Cristian Bușoi, președinte Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), Parlamentul European, raportor pentru Programul de Sănătate al UE – EU4Health .
Potrivit dr. Carmen Ungurean, Șef secție „Prevenirea & controlul bolilor netransmisibile”, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), ”referitor la programul de sănătate al Comisiei Europene, EU4health, România participă în toate acțiunile comune care privesc domeniul Oncologie – patru până în acest moment”.
România este singurul stat membru care deține un program dedicat domeniului Sănătate, care este finanțat din politica de coeziune.
”Programul Sănătate alocă aproximativ 970 de milioane de euro pentru combaterea cancerului, fie că vorbim de investiții în infrastructura de sănătate sau de intervenții de tip FSE+ (instrument de formare a personalului și furnizare de servicii medicale). Persoanele care pot beneficia de serviciile de screening sunt cele din categoriile vulnerabile- dezavantajate socio-economic și din comunități marginalizate”, a completat și Mariana Acatrinei, director Direcția Direcția Programare Autoritatea de Management Program Operațional Sănătate (AMPOS), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Mai multe informații despre Programul Sănătate – pe https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/autoritatea-de-management-pentru-programul-sanatate/.
Studiile clinice – o opțiune în plus
La nivel național, în anul 2023 au fost autorizate 30 de studii noi pe arii cât se poate de diverse – cancerul pulmonar, de sân, leucemia mieloidă acută, leucemia limfocitară cronică, melanomul, mielomul multiplu, neoplasme de cap și gât – și încă 33 de studii tranziționate. ”Până la sfârșitul acestui an sperăm să devină funcțională o bază de date simplu de accesat, cu căutare după boală, cu termeni simpli, cu studiile în derulare, centrele în care au loc și eventual un contact pentru acel centru”, a anunțat farm. dr. Răzvan Prisada, președinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Alina Comănescu, navigator medical, a atras atenția că ”toți pacienții eligibili trebuie să înțeleagă că studiile clinice sunt o opțiune de îngrijire, fie că este vorba despre un tratament pentru diagnosticul inițial, pentru recidivă sau pentru a gestiona simptomele care pot apărea în parcursul de tratament al unui pacient oncologic”. În acest sens, dar nu numai, navigatorii medicali devin de o importanță esențială. ”Navigatorul medical este un om care poate fi de folos inclusiv în zona de screening”, a explicat și Victoria Asanache.
Accesul la terapii inovatoare
În ceea ce privește impactul medicamentelor inovatoare, un studiu privitor la rolul inovației farmaceutice în reducerea mortalității realizat în Spania pentru perioada 1999-2016 a constatat că medicamentele inovatoare sunt asociate cu 97% din creșterea supraviețuirii totale în această perioadă. De asemenea, accesul la medicamentele inovatoare a dus la scăderea cu 333.000 a anilor de viață pierduți înaintea vârstei de 75 de ani.
”În România, pentru a profita din plin de accesul la terapii inovatoare, sunt necesare următoarele trei lucruri. În primul rând, să existe un traseu clar al pacienților, cu timpi definiți pentru ca serviciile de diagnostic, de monitorizare și tratamentele să poată fi eliberate la timp. Finanțarea adecvată, de asemenea, trebuie să existe și pentru testarea genetică. Al 3-lea punct se referă la accesul continuu și predictibil la inovație”, a explicat dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
